În Gândirea captivaă, una din esenţialele cărți antitotalitare scrise în secolul 20, poetul polonez Czeslaw Milosz folosea metafora pastilelor de Murti Bing pentru a explica îmbrăţişarea miturilor comuniste de către atâția intelectuali altminteri inteligenți. Un fel de orbire autoindusă. Prefăcătoria...
Am spus-o şi o repet: opusul clarităţii morale e paralizia simţului realităţii, igrasia amorală, complacerea în „staţi să vedeţi”, FSB e criminal, dar nici CIA nu-i „uşa de biserică”. Sunt lucruri care trebuie afirmate răspicat, fără ocolişuri, paranteze şi ambiguităţi:...
Punerea în scenă a aventurilor din Fabulă venețiană e mai subtilă decât pare. Finalul poveștii poate fi shakespearean, un fel de All’s Well That Ends Well, dar decorurile și personajele principale sunt reale. Deși nu apare direct în narațiune,...
Andrei Pleșu nu este numai un stilist desăvârșit al limbii române. Este, mai presus de orice, un original filosof al moralei, al religiei, al politicului, unul dintre autenticii apărători ai libertăților care dau măsura modernităţii. Are oroare de mediocritate....
Este foarte util să înțelegem că, spre deosebire de firescul și necesarul patriotism, naționalismul guraliv e o formă gravă de egoism. Ca și individualismul feroce sau colectivismul atroce. Miezul patriotismului este autentica, deci discreta dragoste de patrie și de...
Prin Fabulă venețiană, orașul din lagună își consolidează statutul de loc predilect pentru reveriile lui Corto Maltese. Ca și în albumul anterior, Casa de aur din Samarkand, dedicat complicatelor întâmplări petrecute în China, Manciuria, Mongolia și Siberia, și de data...
M-am ocupat de acest subiect vreme de decenii. Securitatea şi întruchipările ei postdecembriste s-au ocupat şi continuă să se ocupe de mine şi de cei cu care împărtășesc valorile societății deschise. Nu ne-au iubit şi nu ne iubesc. Nici noi...
Nu era greu de anticipat că articolul meu 23 iulie 2012 va provoca enervări, iritări și proteste. E cea mai bună dovadă că rana adâncă provocată de lovitura de stat din vara lui 2012 continuă să aibă efecte. Marea miză...
Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât aceea ce priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în...
Reflexul universităților este să ceară „autonomie universitară” – garantată de Constituție – pe când statul, ca principal finanțator, dorește, istoric, să le reglementeze cât mai în detaliu funcționarea. În esență statul, reglementând, spune universităților: „Pe banii mei faceți ce vreau...
Demisia de onoare a ministrului Cîmpeanu şi retragerea pachetului de legi pentru Educaţie ar putea salva, poate, România Educată. Se înmulţesc vocile critice importante la adresa proiectelor legilor Educaţiei promovate de Sorin Cîmpeanu. Ultima voce, Marian Preda, rectorul Universităţii din...
Am recitit de curând Doamna Bovary. Alegerea a fost și n-a fost aleatorie. Intenționam, de fapt, să-l reiau pe Proust, să-l văd „cu ochii de acum”, după o cură intensivă de Joyce. Voiam să mă lămuresc care e Marele Romancier...
În cărţile de istorie sovietice, decembriştii sunt elogiaţi ca martiri şi ca întemeietori. Leninismul se descrie ca împlinirea, dialectică, a visului lor de libertate. Sacrificiul lor anticipează sacrificiul comunist. Deformaţi până la caricatură, decembriştii sunt anexaţi edificiului propagandistic. Cuvintele lor...
Victoriile rusești nu se traduc în distrugerea unor unități ucrainene și scoaterea lor din război, ci în ocuparea câtorva kilometri pătrați. Vladimir Putin a mizat pe faptul că Ucraina se va prăbuși, dacă nu în câteva ore, cu siguranță...
Un eurobarometru flash realizat pe 27 de țări membre ale Uniunii Europene indică diferențe notabile în privința consumului mass-media în România. Televiziunea rămâne principala sursă de știri, cu un procent de 80% din publicul respondent, față de media europeană de...
„Scrisoarea către UE” este actul fondator al infinitelor fărădelegi pe care le vedem și astăzi în politică, economie, educație, viață socială, cultură. Documentul e un extract de gândire totalitară cum rareori s-a produs în România postdecembristă. Dacă n-ar fi...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
