„Războiul româno-român la care asistăm azi își are originea tot în decembrie 1989”. Aceasta a fost fraza cu care generalul în rezervă Cătălin Pițu, fost șef al Secției Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și...
Diana Marincu este, de opt ani, directorul artistic al Fundației Art Encounters și, totodată, un curator foarte apreciat nu doar în mediul artistic, ci și de public. A fost implicată, de asemenea, în organizarea unor expoziții de anvergură care, în...
Cătălin Ranco Pițu, general în rezervă, fost șef al Secției Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, este procurorul militar care a instrumentat rechizitoriul dosarului Revoluției – dosar în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi...
Ultimul avangardist. Misterele lui Ionathan X. Uranus, „serafim și boxeur” este titlul celui mai recent volum semnat de Marcel Tolcea. Un studiu monografic dedicat unei personalități culturale remarcabile, cu o biografie neobișnuită, preotul Marcel-Mihail Avramescu. O figură fascinantă care a...
Securitatea României, între reformă, control civil și impostură (Humanitas, 2025) este cel mai nou volum al lui Marian Zulean, autorul mai multor cărţi şi articole despre relaţiile dintre armată şi societate, în domeniul sociologiei militare și al studiilor de securitate....
Instrumentalizarea politică a credinţei este o stare de fapt intrată în cotidian, de câţiva ani, în zona politică autointitulată „suveranistă”. Observăm similitudini – în discursuri, în recuzita ortodoxă la care se recurge – cu anii ’30, perioadă în care extremismul...
Meserii nerecomandate femeilor (Polirom, 2025) este titlul celui mai recent volum memorialistic al Gabrielei Adameșteanu, despre care spune că „a devenit şi o carte despre părinții mei, despre memoria neştiută a lumii dispărute în care ei au trăit.” Informațiile pe...
Este unul dintre oamenii care au luat parte la scrierea Istoriei, în decembrie 1989. Apoi, încă din primele zile ale lui 1990 s-a implicat în coagularea opoziției, în acţiuni civice, la Societatea Timișoara, printre ai cărei fondatori se numără, contribuind...
Sunt scriitori mari ai literaturii universale care au luptat cu depresia și care au transformat-o în opere literare. Sylvia Plath, Andrew Solomon, Emmanuel Carrère, Virginia Woolf sunt câteva nume. De curând avem și în literatura română un roman autobiografic scris...
„Am crescut cu poveștile spuse de mama despre bunicii ei și «niște boieri foarte buni». Poveștile au fost reluate în ultimii ani cu mai multe detalii, deoarece am ajuns în etapa vieții în care doresc să-mi clarific identitatea”, spune, în...
La peste 36 de ani de la căderea comunismului, ne aflăm în situația unei reveniri agresive a unor idei asociate național-comunismului, integrate în suveranism, un curent promovat de partide relativ noi pe scena politică, dar care își au filonul ideologic...
Este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România. În ultimii 30 de ani, a fost în multe zone de pe glob considerate fierbinți, în unele dintre ele conflictele devenind un modus vivendi. Printre țările din care a...
Lipsa de civilizaţie, mai pe şleau spus nesimţirea – în varii forme ale sale – este una dintre tarele societăţii. De ieri, de azi, de mâine. Ceea ce se schimbă sunt formele de manifestare ale nesimţitului. Şi, poate, numărul celor...
„«Apa morților» era linia tremurătoare a orizontului, la capătul lanurilor de tutun și floarea-soarelui, «apa morților» îmi spusese bunicul Bazan când mă scosese odată la câmp, arâtându-mi cum se ondula departe firul orizontului, tremurând lent ca un râu de aburi...
“Un tablou dinamic al domnilor: bărbați pe cal, în tren, în aeroplan, bărbați cu enigmă, nopți de dragoste, când „înăuntrul lor se face lumină“, riscurile prieteniei și riscurile meseriei, clinchetul ispititor al banilor, proști unul și unul, îndrăgostitul preferat –...
Timp de 17 ani a fost sufletul Librăriei Humanitas, de pe strada Mercy din Timişoara. Cel mai cunoscut şi cel mai longeviv librar al acesteia. Spune că acea librărie i-a oferit ceea ce nu sperase: o a doua viaţă. La...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
