„Corneliu Coposu a fost omul care mi-a schimbat destinul. M-a învăţat că principiile nu se negociază”, spune Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu, nepotul fruntașului țărănist Ilie Lazăr – cel mai tânăr semnatar al actului Marii Uniri de...
Este istoric de artă, curator al numeroase expoziții de artă contemporană, curator al expoziției permanente Corneliu Baba din cadrul Muzeului Național de Artă Timișoara şi Muzeul Colecțiilor București și legatarul testamentar al operei acestui artist, considerat unul dintre cei mai...
Dietlinde Huhn este unul dintre puţinii, foarte puţini etnici germani rămaşi în România. Comunitatea şvabilor din Sânnicolau Mare, din care face parte – comunitate care, înainte de exodul germanilor, era, din punct de vedere demografic, a doua din judeţ, după...
Alexandru Stermin este un explorator nu doar al naturii, ci şi al sinelui, care caută răspunsuri la întrebări existenţiale în biologie, în teologie, în filozofie, în psihologie. La 30 de ani a plecat singur în jungla amazoniană şi apoi în...
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a revenit, zilele trecute, la Timişoara, de data aceasta pentru o întâlnire cu reprezentanţii Camerei de Comerț Americane în România, o vizită axată pe cooperarea economică și pe relațiile interumane. Am invitat-o pe Kathleen...
Este o perioadă în care democraţia, stabilitatea, securitatea României sunt ameninţate şi din exterior, dar şi din interior, pericolele interne amplificând ameninţările ce vin din afara ţării. Pentru a înţelege mai bine aceste aceste vremuri tulburi în care trăim, ameninţările,...
Unii o cunosc din postura de artist, sub numele „Athe”, unii – din cea de om care promovează arta, de curator, alţii, cei mai mulţi – din ambele ipostaze între care, personal, nici nu trasează vreo linie de demarcaţie pentru...
Renée Renard este descendenta unei familii franco-germane venite în Banat în secolul al XVIII-lea, din Lorena și Schwarzwald, cu al doilea val de colonizare a şvabilor. O familie care, după aproape 200 de ani, a fost strivită sub tăvălugul istoriei,...
O amintire frumoasă din griul sumbru al anilor ’70 – ’80, păstrată de tinerii de atunci, este Costineștiul, cu tot ce însemna el în vremea aceea: Serbările Mării, Radio Vacanța Costinești, Vox Maris, Ring, Divertis, concursurile de frumusețe. Unul dintre...
Un punct comun în care extrema dreaptă şi extrema stângă se întâlnesc în zilele noastre este antisemitismul. O dovedeşte din plin războiul Israel-Hamas, care a succedat atacul şi masacrul pogromist comise asupra Israelului în 7 octombrie 2023. Dar ce generează...
Ziua de Rusalii a anului 1951 se anunţa frumoasă, tihnită. Deşi era un copil, Cornelia Fiat şi-o aminteşte în amănunt. Până şi de rochiţa nouă pe care o purta, la biserică – una pepit, cu guleraş şi fundă albă –...
Este unul dintre cei mai apreciaţi şi jucaţi dramaturgi europeni contemporani. De aproape 40 de ani, de când s-a stabilit la Paris – plecat din ţară de teama de a nu rămâne blocat într-o Românie fără orizont – Matei Vişniec...
Este unul dintre cei mai renumiţi matematicieni nu doar născuți în România, ci ai timpurilor noastre. A predat la universităţi de top, printre care, mai mult de 30 de ani, la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Originar din Timişoara, George...
Face, de ani de zile, călătorii în căutarea capătului lumii. A vizitat deja peste 100 de ţări, unele zone în care a fost fiind greu şi de găsit pe hartă. Ceea ce au în comun este faptul că în toate...
Privind la ceea ce se întâmplă la acest început de secol XXI – escaladarea radicalismelor populiste, a fanatismelor religioase, a naționalismului, a extremismului, chiar şi în state cu democraţii solide, atacarea unor state suverane, războaiele duse cu încălcarea normelor dreptului...
Memorialul Revoluției din Timișoara găzduieşte, în perioada aceasta, expoziţia itinerantă Fenomenul Piteşti. Adevărata faţă a comunismului în România, care prezintă nu doar cronologia procesului de „reeducare” prin tortură făcut de comunişti, la Piteşti, în anii 1949-1951, ci şi mobilier de...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
