Cât de adânc în statul român au pătruns încrengăturile pro-ruse?

Sebastian Ghiță (ani de zile, mufat, prin afaceri, prin posturi oferite politic și prin relații personale, la serviciile de informații din România, fugit din țară în timp ce era anchetat de DNA) a fost devoalat, zilele acestea, de presa din Armenia, drept agent de influență rus. Nu se știe dacă a avut statutul acesta și în momentul în care a fugit (sau a fost ajutat să fugă) în Serbia, la finalul lui 2016, sau a devenit ulterior? Oricum, acest statut poate vulnerabiliza instituții de securitate ale statului român. Investigații de presă vorbeau, din primăvara anului trecut, despre controlul pe care Sebastian Ghiță l-ar avea, prin firme aflate în siajul său, în implementarea cloud-ului guvernamental care, printre altele, are menirea de a asigura o securitate cibernetică avansată.

O investigație a jurnaliștilor armeni de la Fact Investigation Platform – adusă în atenția publică de Valeriu Pașa, expert la organizația WatchDog Moldova –, vorbește despre documente scurse din interiorul unei structuri ruse, Social Design Agency / Agenția pentru Planificare Socială, „o firmă rusească subcontractată de guvernul rus pentru a desfășura operațiuni de dezinformare și provocări în străinătate”. Potrivit acestor documente, într-o discuție din 24 aprilie 2025, dintre Sofia Zaharova, șefă de departament în acea structură, și un agent cu numele „Edward Bernays” se vorbește despre „idei de lucru cu Sebastian Ghiță. 1. Sebastian poate să declare despre tentativele administrației Maiei Sandu să cumpere «blocarea» negativului în privința conducătoarei actuale a Moldovei pe resursele sale, inclusiv RomâniaTV. Suma menționată de administrație – 150 mii euro. El a refuzat-o. 2. Maia Sandu a încercat să cumpere loialitatea RomâniaTV la alegerile prezidențiale din România. Ea a declarat că reprezintă interesele «unui grup de oameni influenți din Europa» și a preîntâmpinat că în pofida tuturor tentativelor de a-l susține pe Călin Georgescu, decizia despre cine va conduce țara «deja a fost aprobată». Drept rezultat alegerile au fost anulate, iar împotriva lui Georgescu a fost pornit un dosar penal.” Din documente nu rezultă dacă planul a fost sau nu pus în aplicare. Ceea ce contează în acest context – spune Valeriu Pașa într-un interviu pentru RFI – este tonul: „Ceea ce contează este tema discuției. Nu erau chestii de presupuneri sau propuneri teoretice. Este o propunere foarte clar formulată, care prezumă existența unor contacte și colaborări”.

Sunt multe semne de întrebare în privința lui Sebastian Ghiță: de la modul în care a fugit din țară, în urmă cu aproape zece ani și faptul că fuga sa nu a făcut obiectul niciunei anchete la instituțiile statului român, la alegerea ca punct de refugiu a Serbiei, ţară apropiată de Rusia, relația pe care încă o are, prin firme interpuse, cu zona serviciilor de informații, ori faptul că dosarele de corupție care îl vizează nu sunt nici azi finalizate. Reiau, mai jos, un fragment dintr-un articol al meu mai vechi, pentru a derula câteva secvențe ale ultimilor zece ani:

„În noaptea de 19 decembrie 2016, după ce participase la o chermeză a SRI, Sebastian Ghiţă, care tocmai îşi pierduse calitatea de deputat PSD şi, implicit, imunitatea parlamentară, scăpa de sub observaţia echipajului de filaj al Direcţiei de Operaţiuni Speciale. Era cercetat penal, pus sub control judiciar şi avea interdicţia de a părăsi ţara. Cu toate acestea, două zile după aceea se anunţa oficial fuga sa din ţară.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2017, opinia publică afla, oficial, că Sebastian Ghiţă este în Serbia, ţară apropiată de Rusia – unde fusese prins cu acte falsificate. Poliţia Română se dovedise incapabilă să-l captureze, la fel cum cea de Frontieră a fost incapabilă să-l oprească să părăsească ilegal ţara.

În august 2018, Sebastian Ghiţă s-a mai eliberat de o grijă: solicitarea de extrădare în România a fost respinsă de autorităţile sârbe.

În ianuarie 2019, anunţa că a obţinut statut de azilant politic. Se întâmpla la câteva zile după ce se întâlnise la Belgrad, „la un şpriţ” cu alţi doi moguli de presă, Cozmin Guşă şi Dan Andronic, pentru a discuta despre… problemele din mass-media din România. Vizită ce a avut loc, coincidenţă!, în perioada în care la Belgrad se aflau Vladimir Putin şi camarila sa, beneficiari ai unei primiri grandioase: zeci de mii de oameni fuseseră aduşi de prin ţară şi mobilizaţi de partidul președintelui Aleksandr Vučić și de organizații pro-ruse, pentru a-l întâmpina pe Putin.

În acelaşi an 2019 se făceau eforturi de readucere a lui în politica din România. Toamna îl găseam pe Sebastian Ghiţă, prietenul fostului premier Victor Ponta, cap de listă în cursa electorală parlamentară pentru ultranaţionalistul Partid România Unită, aliat electoral cu Partidul România Mare al lui Vadim Tudor. Ca o paranteză, nu irelevantă, PRU a fost fondat de Bogdan Diaconu, care în perioada 2012-2013, pe când era deputat PSD, colabora cu Vocea Rusiei, canal al Kremlinului, scriind articole virulent anti-occidentale.”

Sebastian Ghiţă nu a suportat repercusiunile legii pentru plecarea ilegală din țară în timp ce se afla sub control, judiciar. Nici cei care i-au favorizat plecare. De altfel, nici acum nu se ştie public, pentru că nu se comunică oficial, nici pe unde, nici cu ajutorul cui a fugit din ţară, deși e vorba despre o posibilă complicitate din partea unor angajaţi ai Poliţiei de Frontieră, complicitate care ar fi putut duce mult mai sus de tura de noapte dintr-un punct de trecere a frontierei. Incidentul nu a făcut obiectul vreunei anchete interne şi nici al vreunei anchete penale care să clarifice dacă a fost neglijenţă în serviciu sau favorizarea infractorului. În jurul fugii din ţară a lui Sebastian Ghiţă fusese pur şi simplu ridicat un zid de tăcere complice. Ministerul de Interne, pe când era condus de protejata lui Liviu Dragnea, Carmen Dan, a refuzat să comunice cum şi pe unde a fugit Sebastian Ghiţă din România, La fel, Poliţia de Frontieră a refuzat să facă publice orice fel de informaţii, ivocând un dosar penal care nu exista, adică minţind cu bună ştiinţă.

În tablou trebuie așezată și întâlnirea cu Călin Georgescu, din 2021. Sebastian Ghiță spune că s-a dus la el, în Serbia, să îi ceară ajutor financiar pentru campania din 2024 și, totodată, sprijin pentru a se întâlni cu „ruși și sârbi”. De ce Georgescu, un „independent” cu discurs aliniat la narațiunilor Kremlinului, cerea susținere pe drumul spre Președinția României unui fugar care primise protecție din partea Serbiei prietene cu Rusia? Cine îl pregătea pe Georgescu pentru Președinție cu patru-cinci ani (pe puțin) înaintea alegerilor din noiembrie 2024 – alegeri care s-au dovedit profund viciate și de interferenţa Rusiei, implicată pentru a-l sprijini să ajungă președinte al României, după cum au relevat documentele serviciilor de informaţii desecretizate? Cât de adânc în statul român au pătruns aceste încrengături pro-ruse, anti-naționale?