Proiecție de film la Cotroceni: „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”

Sursă foto: Arhivă IICCMER

La 75 de ani de la deportarea în Bărăgan, începută în noaptea de 18 iunie 1951, Administrația Prezidențială va găzdui premiera filmului Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, urmată de o dezbatere alături de realizatori, martori, istorici și urmași ai deportaților.

Evenimentul, care va avea loc marți, 16 iunie, între orele 14 și 17, la Palatului Cotroceni (accesul se face în intervalul orar 13-13.45, pe la poarta Leu pietonal din bulevardul Geniului nr. 1), marchează împlinirea a 75 de ani de la tragicele evenimente începute în noaptea de 18 iunie 1951, când peste 40.000 de persoane au fost dislocate forțat din casele lor și deportate în Câmpia Bărăganului. Această acțiune de represiune rămâne una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei noastre recente.

„Proiectarea acestui film reprezintă un omagiu adus victimelor și o recunoaștere a suferinței îndurate de mii de familii de români. Ne propunem să păstrăm vie memoria colectivă și să oferim o lecție de demnitate generațiilor tinere”, transmit organizatorii.

Participarea e condiționată de confirmarea prezenței prin completarea formularului de înscriere disponibil aici.

Evenimentul este realizat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

„Memorialul deportării”, un proiect independent dedicat memoriei deportării în Bărăgan din 18 iunie 1951, îi are ca inițiatori și realizatori pe Claudia-Florentina Dobre și Valeriu Antonovici. Proiectul reprezintă una dintre cele mai consistente inițiative dedicate recuperării și valorificării memoriei deportării în Bărăgan. Acesta include realizarea documentarelor Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească și Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951, publicarea a două cărți, a mai multor articole științifice și dezvoltarea platformei memorialuldeportarii.ro, organizarea de dezbateri publice, mese rotunde, proiecții și întâlniri cu publicul, precum și o activitate constantă de diseminare a informațiilor prin intermediul presei scrise, radio, televiziune, podcast-uri și interviuri online.

În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. În întreaga perioadă comunistă, bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, germani, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate. În 1967, deportarea cetăţenilor români a fost declarată ilegală chiar de autorităţile comuniste.

Deportările, reamintesc realizatorii proiectului, au început în 1944, primele acţiuni de acest gen vizându-i pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. Urmează delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte intreprinderi comerciale. Ţăranii care s-au opus colectivizării din satele răsvrătite au fost şi ei la rândul lor deportaţi. După 1955, foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori vor fi trimişi şi ei cu domicliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan deja construite ca urmare a deportării din 1951.

O practică constantă în anii de început ai comunismului românesc, cel mai tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951, când aproximativ 44 000 de persoane de pe o fâşie de 25 de km la graniţa cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste.

Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat în Bărăgan 18 noi sate : Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).

Detalii pot fi citite pe https://www.memorialuldeportarii.ro/.

Recomandări de lectură: 

• Cornelia Fiat: „Familia noastră a fost în întregime deportată”
• Margareta Docea: „Am plecat în Bărăgan patru, ne-am întors trei”
• Antropolog Smaranda Vultur: „Ar trebui luat, ca într-o arcă a lui Noe, ce a mai rămas din lumea germanilor din Banat”
• Regizor Andrei Zincă: „Mă uit în trecut şi văd viitorul ameninţat de pericole similare comunismului”