Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până în clipa sacrificiului său, o idee despre politica...
Scrisoare către un compatriot de cealaltă parte. Cu câteva săptămâni în urmă s-a-ntâmplat să mă întorc în țară luând avionul de pe un aeroport din Spania. Oarecum de așteptat, toți cei care au urcat în respectivul avion erau români....
Despre scriitor nu se poate vorbi decât folosind un prezent al relecturii: moartea autorului însuşi este, în ordinea literaturii, un detaliu înscris în devenirea imaginaţiei sale. Actul scrisului este, prin chiar revolta împotriva trecerii şi a timpului, o înfruntare a...
În ultimele luni, resentimentul gregar față de tot ce înseamnă autoritate și autorități, față de instituții în care nu e chiar greu de imaginat că nu lucrează doar ticăloși, față de elitele profesionale niciodată egale cu cei ce nu le...
Este ceva tenebros, sumbru şi rău-prevestitor în chipul lui Simion. Ceva brutal şi agresiv. Ceva multă vreme refulat. O violență gata să explodeze. Imposibil să ţi-l imaginezi surâzând. Nu sunt un „fizionomist”, dar cred că pot observa nişte trăsături de...
Într-un mesaj – emoţionant – trimis mai multor jurnalişti din România, Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la București în primul mandat al președintelui Donald Trump, spune: „Trebuie să salvăm România”. Mai jos, textul integral. „Dragii mei prieteni,...
Nu ştiu cât de revelator este primul sondaj. Cunosc minusurile unor asemenea exerciţii previzionale. Dar este un motiv de îngrijorare că aproape 50% sunt gata să renunţe la libertate. Se amăgesc crezând că Simion le va oferi stabilitate şi prosperitate....
Imaginea unui Nicolae Iorga inamic implacabil al fascismului este produsul deceniilor de propagandă istoriografică comunistă: recuperarea sa, atentă şi selectivă, a implicat, înainte de toate, stabilirea poziţiei sale de intelectual adversar al legionarismului şi al regimurilor de dreaptă radicală din...
„Vulgaritatea intelectuală îi atrage pe alegători ca pe muște.” (Nicolás Gómez Dávila) A se dovedi că o majoritate a persoanelor cu adevărat libere respinge vulgaritatea în expansiune, fie și în ultimul ceas, poate fi, în împrejurări cruciale, cel mai înalt...
„Deșacalizarea” presei, „deșnapanizarea” ei ar fi o operațiune de igienă a societății românești. Dar cum se poate face azi, când invazia extremiștilor face chiar mai dezirabilă înjurătura, atacul imund și chiar îmbrânceala? Expresia plastică „deșacalizarea presei” a folosit-o profesorul...
Nu poate fi o simplă coincidență semnarea acordului privind exploatarea metalelor rare și reluarea (chiar într-o formă modestă) a livrărilor de armament din SUA către Ucraina. Săptămâna trecută, secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, și prim-vicepremierul Ucrainei, Yulia Syrydenko, au...
„Nimic fără Dumnezeu!”, îndrăznesc să afirme mieros cei ce compun armata fariseic-isterică a lui „Doamne-ajută”, a unui „dumnezeu” revelat la colț de stradă, la târguri de funcții, la manifestații politice și la microfoanele propagandei, armata unui „dumnezeu” Bau Bau cu...
Moştenirea deceniului Klaus Iohannis este impasul democratic de acum. România pe care o lasă ca legat succesorului său Klaus Iohannis este un stat ale cărui economie şi politică externă au devenit expresia însăşi a slăbiciunii noastre ca naţiune. Stabilitatea în...
În ciuda aglomerației de prezidențiabili, a pseudo-surescitării comentatorilor politici, a căznitelor programe de candidatură, a jalnicelor lovituri de teatru, actuala campanie stă sub semnul unei exasperante monotonii: glumițe nesărate, dezvăluiri de doi bani, exerciții sterile în fața oglinzii și replici...
De câteva zile, îmi dă târcoale o întrebare: de ce nu începe procesul lui Călin Georgescu? De vreme ce acuzațiile formulate de procurori sunt atât de precise, cu trimiteri la articole și alineate de lege, înseamnă că totul ar trebui...
Papa Francisc (17 decembrie 1936 – 21 aprilie 2025), un Papă încercat de uriașe provocări ale modernității noastre târzii, dar și de cele din Biserică. Un Papă din care omul împovărat de vârstă, de boli și de imensa responsabilitate...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
