Cosmin Popa, despre minciuna în comunism, la conferințele „Justiţia memoriei”

Cosmin Popa. Foto: UVT

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino organizează o nouă conferinţă din ciclul „Justiţia memoriei”. Invitatul, istoricul Cosmin Popa, va vorbi pe tema „Cum se mințea în comunism sau călătorie în Țara oglinzilor deformate”. Moderator este Cristian Pătrăşconiu.

Evenimentul va avea loc marţi, 27 mai, ora 17, în spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, pe str. J.L. Calderon, nr. 66. Confirmarea participării la conferință se face la adresa de mail acivica@memorialsighet.ro.

Dintre toți pilonii regimului comunist din România, propaganda s-a dovedit a fi cel mai rezistent. La câțiva ani de la căderea lui Nicolae Ceaușescu, din economia unui regim, care a transformat falsa eficiență în tehnologie de guvernare, nu mai rămăsese aproape nimic. Partidul, care ajunsese să cuprindă la apogeul existenței sale, împreună cu toate organizațiile sale satelit, mai mult de o treime din populația țării, a dispărut și el, aproape în același timp cu cel care l-a condus. Din întregul sistem instituțional, care împletise organic structurile de stat cu cele politice, România comunistă nu a mai folosit nimic. Propaganda, minciuna instituționalizată, ca și corupția endemică, nu erau doar mecanisme de conciliere a normelor cu realitatea, ci și adevărate modele culturale, în care România postcomunistă a evoluat încă mult timp, repudiind formal comunismul. Cum se mințea în comunism sau călătorie în Țara oglinzilor deformate este o încercare de de-compunere a straturilor minciunii din comunismul românesc târziu, cele care au permis României postcomuniste să simuleze schimbarea și să recicleze cu succes mecanismele regimului totalitar. Mai mult decât o simplă analiză a propagandei oficiale, „Cum se mințea în comunism” este despre felul în care falsificarea realității a devenit un mod de existență publică, un limbaj al supraviețuirii și, în cele din urmă, o formă de raportare la adevăr. În lumea oglinzilor deformate, minciuna nu mai apărea ca excepție, ci ca normă, iar adevărul devenea tolerabil doar atunci când era convenabil politic.

Cosmin Popa este cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, specializat în  istoria Uniunii Sovietice, Rusiei și Europei Centrale și Răsăritene în perioada comunistă și postcomunistă. Are studii universitare la București și Moscova și este doctor în istorie al Universității din București din 2007, cu studii postdoctorale, între 2011 și 2013. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă, membru al Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Este cadru didactic asociat al Universității „Ovidius” din Constanța, al Institutului Diplomatic Român, în perioada 2009-2016. A fost împuternicit al Academiei Române pentru Programul Centenar (2018-2021) și este membru al Comisiei de acordare a Bursei de excelență a Academiei Române și a Fundației ALFA pentru Sănătate și Educație „Șerban Papacostea”. Este autorul a peste 80 de studii publicate în diverse reviste științifice și a câtorva volume, printre care amintim: Nașterea Imperiului (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor „CopyRO”, secțiunea Istorie, 2003); Între tentația imperiului și alianța strategică: URSS și Europa Centrală și de Est (1941-1953) (2012); Intelectualii lui Ceaușescu. Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989) (2018); Elena Ceaușescu sau anatomia unei dictaturi de familie (2021); Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu (2025).

Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de jurnalistul şi eseistul Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistem politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.

Titulatura conferințelor  pe care le derulează, în parteneriat, Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino este inspirat de o formulă celebră a cărei autoare este Ana Blandiana: „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție”.

Fundația Academia Civică a fost întemeiată ca urmare a sugestiei Consiliului Europei de a crea o fundație care să realizeze şi să administreze proiectul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenței de la Sighet, adoptat de înaltul for internațional.

Proiectele Fundaţiei Spandugino consolidează un model cultural al responsabilității pentru un viitor mai bun, în jurul a trei axe esențiale: reorientarea către valorile profund umane și viața spirituală autentică, educația insuflată de mentorii slujitori ai marilor idei, recuperarea memoriei ca sursă a posibilităților vii ale trecutului.