„Popularitatea unui guvernant [politician] într-o democrație e proporțională cu vulgaritatea sa”. (Nicolás Gómez Dávila). Un adevăr ușor recognoscibil în ascensiunea celor ce s-au cățărat și se cațără agil pe cadavrele adevărului, competenței, cinstei și dreptății până pe culmile celor mai...
La o sută de ani de la apariție (primul volum în 1924, al doilea în 1925), Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu e privită în unanimitate (cel puțin în școli și în mediile academice) drept una din marile...
Editura Spandugino va participa la salonul de carte Bookfest 2024, care va avea loc în 29 mai – 2 iunie, cu o serie de cărți premiate internațional, cu mărturii, analize biblice și literare, eseuri filosofice, poeme, convorbiri şi studii interdisciplinare....
Cum ar fi arătat o Românie din care teroarea comunistă să fi fost absentă? Care ar fi fost drumul unei naţiuni ale cărei temniţe să nu fi devenit mormântul unor Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi Ion Mihalache? Şi care ar...
Între partidul-mişcare şi ideologie există întotdeuna o relaţie mediată. Chiar şi Marx, atunci când susţine că filosofia trebuie să se realizeze prin transformarea într-o armă a revoluţiei, nu uită că teoria îşi menţine un statut, o demnitate de sine stătătoare....
Condiţia rusă este inseparabilă de obsesia ideilor. Poate mai mult decât în oricare alt spaţiu cultural, Rusia este marcată de această amprentă a interogării de sine. Cine suntem şi care este drumul pe care ne este menit să îl urmăm,...
Este nevoie de ceea ce în engleză se cheamă “revisiting the past”. Nu pentru a-l rescrie conjunctural şi conjuncturist, ci pentru a decela semnificaţii devenite tot mai limpezi în timp. O etică a neuitării, în sensul definit de Monica Lovinescu,...
Ideea de bază a Holocaustului era aceea a memoriei: să nu uităm și să nu repetăm. Ideea fundamentală a denunțării colonialismului e cea a revanșei: să răsturnăm polii lumii. Continuarea ofensivei israeliene în Gaza a avut și acest (oarecum...
Am studiat atent anii ’30. Există la ora actuală similitudini care nu pot fi ignorate, dar ele nu înseamnă că istoria se repetă. Agresiunea Rusiei, rezistenţa Ucrainei şi mobilizarea Occidentului sunt fenomene noi şi trebuie explicate în coordonatele lor politice,...
În vremuri normale, politica internațională nu e un subiect de interes public. Grupuri restrânse, ținând de Ministerul de Externe, Armată, serviciile secrete, institute de istorie sau de geografie economică ori firme de consultanță se ocupă de probleme care nu spun...
Relația dintre intelectualii comuniști și regimurile liberticide pe care le-au preamărit trebuie discutată cu onestitate, rigoare și discernământ moral. Am încercat, împreună cu istoricul de artă elvețian originar din România, Radu Stern, să facem acest lucru în cartea noastră...
Cu mult înainte de startul campaniei electorale, partidele de la guvernare și-au asigurat spatele băgând sute de mii de euro în special în televiziunile de știri, precum și în publicații sau radiouri favorabile. La fel au făcut la București unii...
Am polemizat acum câţiva ani, înainte de stingerea sa din viaţă, cu profesorul Ion Ianoşi. Mă atacase în al său masiv volum memorialistic intitulat Internaţionala mea. Căutase cu penseta citate din tinereţe care, credea el, mă „demascau” drept un „renegat”....
Un necesar post scriptum – Europa nu e o minoritate ideologică. Cei care se grăbesc să-și justifice zgomotos și obraznic criminala agendă anti-europeană prin trimitere la manifestările scandaloase ale ideologiilor stângiste pansexualiste, urcate în ultimul răstimp și pe scenele unor...
Victoria lui Nimeni (Nemo), una zdrobitoare asupra firescului, una insultătoare la adresa Muzicii, una exterminatoare a bunei-cuviințe și bunului-simț, toate caricaturizate și evacuate din mentalul colectiv al masei isteric (tele)spectatoare. O masă în stare de ebrietate ideologică din care...
„Școala trebuie să formeze gândirea critică” este conceptul care a produs cele mai devastatoare efecte asupra copiilor şi părinților, în ultimii 20 de ani. Indiferent de aparent bunele intenții teoretizate de conceptul „gândirii critice”, covârşitoarea majoritate a elevilor şi...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
