Aceasta este o minciună sfruntată. Din chiar clipa înfiinţării ei, în 1948, sub numele de Direcţia Generală a Securităţii Poporului, până când a fost, pasămite, desfiinţată în decembrie 1989, Securitatea a avut un singur scop: represiunea. De la Teohari...
Preşedintele României se află ȋn faţa celei mai importante provocări a începutului său de mandat. De această dată alegerile sale vor avea consecinţe semnificative, iar perspectiva unei crize constituţionale nu poate fi exclusă. Asemeni şefilor de stat de dinaintea sa,...
La finele lunii trecute, Ministerul Educației a scos în dezbatere publică (între timp încheiată, apoi prelungită) programele de clasa a IX-a, menite a actualiza – după multă vreme – conținuturile pe care le învață elevii de liceu. Imediat au apărut...
Acești 35 de ani au pornit cu o mare minciună. Politrucul Ion Iliescu, decedat în 2025, nu a fost niciodată în anii dictaturii un critic al lui Ceaușescu. Cu atât mai puțin un opozant. A fost un activist ideologic mai...
Au trecut 19 ani. În dimineaţa acelei zile am apucat să trec pe la Revista 22 şi la Institutul Cultural Român. Cu o seară înainte apucasem să discut cu Horia Patapievici şi Mircea Mihăieş despre semnificaţiile momentului ce avea să...
Conservatorism și progresism au devenit doi termeni malformați și manipulați de minți necultivate, infestate și deformate de parvenitism politic, aservite în mod declarat unor narative ale propagandei rusești expectorate și în România ca țintă a unui real și asumat război...
Cele mai vehemente reacții de demolare a documentarului Recorder, fără argumente, au venit de la cele două televiziuni toxice, Realitatea Plus și RTV. La scurt timp după apariția documentarului Justiția capturată, realizat de jurnaliștii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea...
Ce vedem, la ora actuală, în magistratură? Funcționarea impecabilă a unei piramide de putere. O persoană, secondată de alți câțiva, a pus mâna pe resurse – în speță, numirea și avansarea judecătorilor și a procurorilor – și, folosindu-se de...
Avem darul unic să le confundăm pe toate. Nu, revoluția de la Timișoara nu a început în 15 decembrie 1989, ci în 16. Vineri, 15 decembrie, a fost o zi de protest tăcut al câtorva enoriași din biserica reformată...
Cea mai mare eroare pe care emisarii lui Trump o pot face este să-și piardă răbdarea, să dea ultimatumuri lui Zelenski și să-i șantajeze pe europeni. Stilistica președintelui Donald Trump stârnește atât de multe controverse, încât, adesea, analiștii și...
Plecarea dintre noi a lui Cornel Ungureanu mi-a adus în minte o sumedenie de întâmplări pe care le-am trăit în deceniile cât am lucrat împreună. Dar mi-a prilejuit și reflecții de natură mai generală. De pildă, despre relația dintre maestru...
Anul 2025 a fost cel al despărţirii de Klaus Iohannis. Dar deceniul său ratat lasă în urmă moştenirea care este însăşi fotografia României politice de acum. De la dezordinea bugetară la instabilitatea politică, de la erodarea încrederii la elanul mesianic,...
În această eră a nostalgiei totalitare suferinţa celor care au fost striviţi de comunism pare să se şteargă din memoria colectivă. Seduşi de entuziasm şi orbiţi de rătăcire contemporanii noştri ignoră un teribil secol XX, căci logica reţelelor sociale îi...
Câteva reflecţii de Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, care a fost celebrată în 10 decembrie. Refuz să cred că România este o țară fără alternativă, ocupată pentru eternitate de canalii, otrepe, scelerați şi lichele analfabete. Refuz să cred că...
O neagră, incontestabilă revelație: trăim într-o țară în care orice ai face, nu ți se întâmplă nimic. Pentru rigoare, cu cât comiți în ea ceva mai grav, cu atât cresc șansele de a deveni intangibil. Un paradis al „aleșilor” de...
Există destine în care se înscriu destinele unei întregi naţiuni, ca şi cum viaţa oamenilor trecători ar deveni imaginea speranţei şi a tragediilor comunităţii pe care ajung să o întruchipeze. Iar un asemenea destin al curajului şi al tragismului exemplar...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
