O dată cu votarea Cabinetului prezidat de Ludovic Orban, Viorica Dăncilă devine istorie. Ea aparţine, de acum înainte, seriei de episoade groteşti dezonorând naţiunea noastră. În galeria de impostori şi de mediocri care au domnit peste această ţară, doamna...
Luciditatea patriotică aşază critica totalitarismului la baza viziunii sale despre comunitate. Luciditatea patriotică este alături de victime împotriva statului criminal. Luciditatea patriotică înseamnă asumarea clarităţii morale fără de care apărarea libertăţii nu poate fi imaginată. Luciditatea patriotică înseamnă asumarea...
Există răni care nu se pot închide, pentru că durerea este atât de ascuţită încât niciun reflex al vindecării nu le poate ostoi. Există răni care nu se pot închide, pentru că amintirea clipelor de suferinţă revine, spre a ne...
Memorabilă prin grotescul ei, imaginea doamnei Dăncilă pedalând, elegant, pe noua ei bicicletă este emblema unui timp al imposturii triumfătoare. Nimic nu este ceea ce pare în România de astăzi: corupţii oferă, în prime-time, lecţii de decenţă publică, în...
Cabinetul Dăncilă se confruntă, în aceste zile, cu cea mai redutabilă provocare la adresa sa. Moţiune de cenzură poate însemna finalul guvernării care a dezonorat România, stabilind un nou standard al incompetenţei agresive. Înlocuirea Vioricăi Dăncilă ţine de necesitatea restabilirii...
Ambiţia lui Nicolae Ceauşescu a fost una cosmogonică: revoluţionar profesionist şi comunist impenitent, visul său a fost cel de a da naştere naţiunii socialiste şi României care avea să îi fie casă. Ambiţia lui Nicolae Ceauşescu a fost una de...
Cazul Plumb serveşte ca o hârtie de turnesol ce indică, dramatic, involuţia statului şi dezonoarea europeană la care regimul PSD condamnă România. Dincolo de opţiunea în favoarea Rovanei Plumb (una ce probează trăinicia relaţiilor clientelare pe care se întemeiază...
Retipărită astăzi, într-o ediţie de o elegantă sobrietate, cartea lui Annie Bentoiu îşi reconfirmă calitatea ei originară, aceea de a fi fost un prag în calea uitării şi de a fi imaginat una dintre cele mai ambiţioase, profunde şi tulburătoare...
În era digitală, lupta împotriva schimbărilor climatice a devenit o religie seculară. Ea îşi are nu doar propriul corp de dogme (validitatea lor ştiinţifică este un detaliu de importanţă secundară), ci şi o preoteasă ce oficiază cu zel misionar de...
Regimul Dragnea merge mai departe, de vreme ce diferenţele dintre Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă sunt de retorică şi de imagine, iar nu de substanţă autentică. În ambele cazuri, ceea ce contează este intenţia PSD de a conserva domnia oligarhiei...
Pentru cei care nu au îndoieli, pentru cei care sunt locuiţi de certitudini, pentru cei care sunt motivaţi de himera viitorului cu trăsături de perfecţiune geometrică, statul este un instrument menit să deschidă drumul fericirii. Statul este inseparabil, în...
Impasul României în anul de graţie 2019 este inseparabil de naşterea şi de expansiunea USL. România se află la capătul unui deceniu de uselism. Simbolic, în competiţia pentru conducerea Senatului, Alina Gorghiu îl înfruntă pe Teodor Meleşcanu. Nimic nu poate...
Involuţia pare sa fie proiectul de ţară al României în cei din urmă ani. Tot ceea ce se edificase, în limite rezonabile, este pe cale de a fi înlăturat, poate definitiv. Involuţia este mai mult decât o simplă restauraţie...
Tragedia de la Caracal este o hârtie de turnesol ce indică starea unui stat român care a încetat să mai privească demnitatea şi siguranţa cetăţenilor săi ca pe valorile destinate a fi protejate prin acţiunea sa. După ani de...
Dintre toate credinţele care aspiră la mântuirea terestră în secolul trecut, comunismul posedă, în cel mai înalt grad, vocaţia expansiunii la scară universală. Acolo unde fascismul generic oferă exaltarea autohtonismului şi a primatului etnic, comunismul promite, în numele ştiinţei...
Statul român al anului de graţie 2019, nereformat, clientelar şi dominat de o oligarhie ce pătrunde în domeniile puterii judecătoreşti şi ale justiţiei constituţionale, se fondează pe un model constituţional a cărui conservare nu poate avea alt efect decât perpetuarea...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
