10 august 2018 nu este un accident oarecare, o eroare de parcurs, un detaliu fără importanţă. 10 august 2018 a însemnat afirmarea intenţiei partidului-stat de a recurge la forţa armată spre a intimida şi brutaliza. Înlăturarea doamnei Carmen Dan...
Pentru Viorica Dăncilă, ca şi pentru atâţia alţii, Partidul a fost şi este totul. Nimic nu s-ar fi putut întâmpla aşa cum s-a întâmplat în viaţa sa dacă fesenismul nu ar fi dominat, suveran, România: trecerea de la o modestă...
Intelectualul care se respectă este un pasionat al utopiei. Un simţ particular al idealului îl face incapabil să se adapteze realităţii pe care o judecă cu severitate etică. Încrederea în raţiune şi în mase îi hrăneşte certitudinile. Dincolo de acest...
La o lună de la votul din 26 mai 2019 şi de la condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea, congresul PSD a reconfirmat, prin noua formulă de conducere, triumful mediocrităţii, al imposturii şi al servilismului. Umbra lui Liviu Dragnea, (...
Ajuns la capăt după 1989, comunismul devine substanţă a memoriei, ingredient al nostalgiei şi materia din care se nutreşte noua stângă radicală. Emoţiile de atunci sunt şi cele de acum, iar marile cauze în numele cărora s-a vărsat sângele oamenilor...
Grotescul balcanic al procedurii de selecţie a candidaţilor pesedişti la alegerile prezidenţiale nu face decât să reconfirme mutaţia ce era vizibilă deja în epoca regimului Dragnea. PSD este pe cale să accepte imposibilitatea practică a câştigării poziţiei de şef de...
În pofida calculelor mai mult sau mai puţin entuziaste ale Opoziţiei, Cabinetul Dăncilă a supravieţuit moţiunii de cenzură. Analele oratoriei noastre s-au îmbogăţit cu noi file memorabile, iar viaţa noastră publică şi-a dovedit, a câta oară?, precaritatea ei iresponsabilă. ...
Ca şi comuniştii chinezi din Piaţa Tiananmen, feseniştii de la Bucureşti intenţionau să stârpească un instinct al rezistenţei şi al libertăţii. Zilele de 13-15 iunie 1990 sunt zilele în care fesenismul încearcă, de o manieră de o manieră definitivă...
Lamentabilul dezgheţ pesedist nu afectează, în nici un fel, pilonii de control ai regimului Dragnea. În PSD, ni se spune de către Viorica Dăncilă, vremea deciziilor unilaterale şi netransparente a trecut . În PSD, ni se spune de către...
Atunci când se va scrie istoria ultimului deceniu şi jumătate din viaţa publică a României, Anii urii, ai lui Horia-Roman Patapievici, vor constitui una dintre probele-cheie ale acestui dosar. Atunci când se va reconstitui traseul resentimentului în România, traseu...
Iluziiile trebuie abandonate, în favoarea lucidităţii şi perseverenţei. Regimul Dragnea a supravieţuit lui Liviu Dragnea, căci temeliile sale sunt intacte. Reforma PSD este o sordidă rotire de cadre. La o săptămână de la 26 mai şi de la condamnarea...
În cele din urmă, nimicul pe care Liviu Dragnea l-a dispreţuit, cu aroganţa sa de vechil ceauşist, s-a ridicat şi a înlăturat, prin vot democratic, edificiul crezut a fi de neînlăturat. Cel care s-a dorit a fi stăpânul României nu...
În numele lucidităţii votul dat pe 26 mai împotriva regimului Dragnea şi a acoliţilor săi este calea prin care ne putem apăra libertatea în faţa asaltului dat, continuu, de un inamic redutabil. Politica este departe de a fi un...
Apelul la independenţă şi la neatârnare, la protejarea patriei în faţa invaziei străine, stigmatizarea inamicilor în termeni ce evocă, simultan, pe Nicolae Ceauşescu şi pe Ion Iliescu, toate acestea trebuie citite ca semne ale strategiei ce vizează mobilizarea potenţialului resentimentar...
După un sfert de secol de la consumarea sa, genocidul din Rwanda rămâne una dintre bornele definind barbaria în veacul trecut. Imposibil de topit în istorii cu happy-end, tragedia din Rwanda este capătul de drum al unui parcurs ce se...
Ascensiunea domnului Nicolicea este indiciul metastazei care a cuprins România politică. Decăderea la care asistăm este una fără precedent. Există evoluţii instituţionale care definesc starea unei naţiuni şi starea unui stat la fel de precis ca o fişă de...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
