Cel mai important fenomen politic de după alegerile parlamentare este transformarea Partidului Comunist în liderul Opoziției democratice din Rusia. Potrivit datelor oficiale, prezența la vot a fost de aproape 52%, iar victoria a revenit partidului pro-prezidențial Rusia Unită, cu...
În condiții de criză cum este cea pandemică, publicul se întoarce spre mediile publice considerate mai informate din surse oficiale și mai exacte. Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, mai cunoscută sub acronimul EBU, face în fiecare an un...
În cele din urmă, “echipa câştigătoare” a învins, iar Klaus Iohannis îşi are partidul prezidenţial pe care şi l-a dorit. Este aceasta o victorie obţinută prin tenacitatea presiunii guvernamentale şi prin intervenţia, directă, a şefului de stat. Este aceasta o...
Cred că din toată această greţoasă şi grotescă poveste, cel mai compromis iese preşedintele Ghinion. S-a aventurat pe terenul de joc, a devenit centru înaintaş pentru una din echipe. După şapte ani în care serviciile i-au făcut nenumărate servicii,...
Preşedintele Republicii şi-a asumat, în mod public, un rol pe care legea fundamentală nu i-l consacra, încă, acela de agent electoral al Premierului. Şeful statului devine, o dată cu cele mai recente declaraţii, parte din echipa de campanie a lui...
Paranoia finală a lui Stalin a constat în desemnarea evreilor – în URSS, precum și în Europa Centrală și de Est – drept noii „dușmani ai poporului”, la fel de perfizi și infami precum troțkiștii în anii 1930. Nimeni...
Şi dacă pandemia pe care o traversăm marchează sfârşitul lumii din care venim, marcând debutul unui alt regim politic şi juridic? Iată întrebarea pe care devine imposibil să o evităm, pe măsură ce intervalul de existenţă al acestei crize sanitare...
O sursă a confuziei și a conflictelor de azi între intelectuali este interpretarea diferită (ca să nu zic abuzivă) a unor termeni. Și asta pentru că o străveche și onestă ocupație – lectura – a fost înlocuită cu etichetarea. ...
Toți liderii PCR, incluzându-i aici și pe cei care au pierit în timpul Marii Terori staliniste și pe Lucrețiu Pătrășcanu (care mai târziu avea să devină susținătorul unei versiuni mai blânde de „comunism național”), au fost mândri să-și proclame atașamentul...
Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt simptomele unei crize dramatice, ce pune în chestiune viabilitatea unui întreg regim politic. Succesiunea de eşecuri din România...
Era la începutul anului 1983 când Radio Europa Liberă a transmis eseul meu Nicu Ceaușescu și ascensiunea comunismului dinastic în România. Îl cunoșteam bine pe „delfin”: fuseserăm colegi de școală și, câțiva ani, de clasă, între 1958 și 1970....
O vreme, am crezut că uzurparea de către practicanții extremismului de stânga a unor concepte și denumiri politice clasice e pură întâmplare. După știința mea, primul termen pe care l-au canibalizat a fost democrație. Mai precis, derivatul democrat. Erai plasat...
În decembrie 1920, Gheorghe Cristescu (unul din fondatorii PCR și primul secretar general al partidului) și apropiații săi promiteau rușilor că vor lupta din toată inima, la viitorul congres (cel faimos, din 1921), spre a adopta condițiile impuse de Kremlin....
Comunismul a fost constant prezentat ca un sinonim al speranței, dar visul s-a transformat într-un coșmar: comunismul „nu doar a ucis milioane, dar a răpit totodată speranța” (Omer Bartov). Comunismul s-a fondat pe „o versiune a setei de sacru...
Andrew Sullivan e, cred, primul homosexual „descoperit” pe care l-am întâlnit vreodată. În 1991, m-am aflat timp de patru luni în redacția revistei „The New Republic”, la Washington. Andrew Sullivan avea 27-28 de ani și, în scurtă vreme, a devenit...
Chiar şi numai aceste manevre ar trebui să-l „dea jos” din funcţia de ministru al Educaţiei. Este cunoscut de mulţi ani ca apărător al plagiatorilor, şi nu înţeleg ce a fost în mintea lui Iohannis când l-a propulsat în funcţia...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
