România, septembrie 2021: radiografia unui impas

Septembrie 2021 este, în România, momentul unui alt impas istoric. Scenele de pugilat din Parlament, isteria mediatică, confuzia guvernamentală, toate acestea sunt simptomele unei crize dramatice, ce pune în chestiune viabilitatea unui întreg regim politic. Succesiunea de eşecuri din România devine cu adevărat neliniştitoare.

 

Dispărută de jure, ca şi de facto, coaliţia de guvernare din România este înlocuită de un peisaj al confuziei şi al volatilităţii. O dată cu ruptura dintre PNL şi USR PLUS, PSD revine la poziţia care îl defineşte, aceea de cel mai important partid autohton. Nereformat şi mediocru la nivelul conducerii, fidel aceleiaşi reţete demagogice, PSD este, în contextul  acestei Românii tulburi, forţa ce arbitrează şi decide. Sprijinul acordat Cabinetului Cîţu este doar un calcul strategic. Mai devreme sau mai târziu, PSD va dori să preia întreaga putere. Un cabinet minoritar va avea condiţia Cabinetului Cioloş: paralizat şi impotent, el va fi incapabil să îşi aplice propria agendă. Or pentru PSD neputinţa şi confuzia sunt  factorii ce contribuie la viitorul său triumf electoral.

Impasul în care ne aflăm putea fi anticipat, în măsura în care orbirea partizană nu anulează spiritul critic. Suprapunerea dintre competiţia internă din PNL şi primul an de guvernare s-a dovedit a fi fatală. Ceea ce ar fi trebuit să fie un an al reformelor, oricât de modeste, a devenit un an al rivalităţilor fratricide. Cât despre Premier, ambiţia acestuia de a fi deţinător al puterii supreme îl conduce în postura de a prezida la un dezastru de proporţii. Fantomatică, puterea sa este aceea a unui Superman de mucava.

Impasul cu care ne confruntăm este şi efectul unei viziuni prezidenţiale care se rezumă la susţinerea intransigentă a Primului-ministru: dincolo de aceasta nu se mai află nimic. Klaus Iohannis a ales să fie, la rândul său, un preşedinte-jucător, dar mandatele sale sunt proba mai degrabă a incapacităţii de a construi şi menţine majorităţi de guvernare. Un anume autism prezidenţial pare să se manifeste în momentele în care datoria sa ar fi fost aceea de a interveni, spre a reclădi punţi de comunicare.

Şi iată că geometria parlamentară este pe cale de a se modifica, cu USR PLUS şi AUR îndeplinind rolul opoziţiei. Această construcţie răspunde, în oglindă, coaliţiei dintre PSD şi PNL. Politica este redusă, acum, la invective şi acuze. Postările din mediul digital sunt unica formă de discurs la care publicul mai are acces. Vulgaritatea şi agresivitatea domnesc, suverane.

Impasul actual este mai mult decât o criză pasageră. Căci el dezvăluie însăşi condiţia unui stat incapabil să îşi îndeplinească misiunile sale legitime. Dincolo de starea de alertă, prelungită automat, spre a deveni noua normalitate, se află o justiţie anesteziată şi o administraţie ineptă, dominată de clientelism. Peisajul este unul cât se poate de familiar. Căderea regimului Dragnea nu a schimbat nimic din datele ecuaţiei de profunzime.

Ce poate naşte acest impas? În cele din urmă, o repetare a anului 2016, cu al său triumf al PSD. Supravieţuitor şi tenace, una cu acest stat parazitat şi prădător, PSD nu are decât să aştepte, răbdător, scena cea din urmă a acestei lamentabile reprezentaţii dramatice. Victoria îi este garantată  de către înşişi competitorii săi.

 

Articol publicat şi pe Contributors.

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

2 Răspunsuri

  1. Dan Plesoianu spune:

    Contrar celor spuse in articol, vina principala, si imensa, de departe, pentru situatia politica de acum, este a presedintelui Iohannis!!! El este cel care – total contrar atributiilor constitutionale, de mediator – l-a scos de la guvernare pe Orban (nu ca ar fi fost mare lucru de capul lui!), l-a impus pe F. Citu (un neterminat!), si l-a sustinut pina in pinzele albe pe acelasi Citu.
    Dar sa nu ne amagim: Iohannis nu face aceste lucruri din mintea lui mediocra, ci le face pentru ca trebuie sa duca la desavirsire planul Grivco pentru Romania, plan antamat imediat dupa lovilutie. Iar acest plan pur banditesc prevede preluarea totala a puterii in Romania de catre fortele neosecuriste, inclusiv prin preluari ilegale de proprietati retrocedabile, si prin dezvoltare de industrii in mod neconcurential, de asemenea proprietati ale neosecuristilor. Numai ca, iata, planul de la Grivco nu s-a potrivit cu situatia din tirg: paleosecuristii (apartinatori PSD) si securistii „young boys”, apartinatori USRPLUS, se opun acestui plan, fiecare in directia sa predilecta (PSD inapoi, si USRPLUS inainte). Pentru ca toate partidele stiu ca Romania este la ora actuala (si a fost pina acuma) un stat-bandit, dar nici unul (nici macar „marele” USR-PLUS) nu spune public, clar si raspicat aceste lucruri, cu exemple si cazuri clare, irefutabile. Probabil partidului USRPLUS ii este frica ca va pierde alegatorii de la sate si comune, dar acestia oricum nu voteaza USRPLUS.
    Deci, ceea ce a facut Iohannis, a fost sa il promoveze si sustina pe F. Citu (conform ordinelor gruparii Grivco – despre care se vorbeste prea putin), si nu ordinea constitutionala. Daca Iohannis actiona legal, constitutional, nu i s-ar fi opus lui Orban, si daca era nevoie de alt prim-ministru, ar fi lasat partidele sa se inteleaga, mediind intre ele, nu dezbinindu-le, si lasindu-le sa se inteleaga asupra unei metode de colaborare, si chiar incurajind aceasta colaborare. Iohannis a fost scos in fata pentru a fi presedinte, de catre gruparea Grivco (care il avea la mina cu cele 6 case ale sale obtinute in moduri foarte atacabile si dubioase), a ajuns presedinte, si acum trebuie sa joace dupa cum ii cinta Grivco. Iar Grivco, evident, sint oamenii fostei Securitati, impreuna cu cei ai actualului SRI (sint aceiasi oameni), si cu restul din „maretele” Servicii, care au distrus Romania in ultimii 30 de ani, si continua sa o faca cu nesimtire si dezinvoltura.

  2. Dan Plesoianu spune:

    (cont.)
    Astfel, Romania a fost, si este in continuare un stat-captiv, aflat la cheremul fortelor din umbra, al papusarilor care ii joaca si pe Iohannis, si pe Citu, si pe Orban, si pe Barna, si pe restul, adica toate partidele, aproape asa cum vrea muschii lor. Evident, USRPLUS sint primii care se opun acestor sforarii, insa mult prea modest, si cu foarte putina convingere. probabil ca acuma ar fi momentul sa arate tarii ca sint intr-adevar patrioti, si nu patrioti de carton, care sint de fapt cei mai mari dusmani – si din interior – ai tarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.