Crește încrederea în mediile publice europene

În condiții de criză cum este cea pandemică, publicul se întoarce spre mediile publice considerate mai informate din surse oficiale și mai exacte.

 

Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, mai cunoscută sub acronimul EBU, face în fiecare an un raport privind starea mediilor publice din cele 56 de țări membre ale sale. Sunt peste o sută de companii publice de radio și televiziune care se străduiesc să facă față schimbărilor majore aduse în mass-media de noile tehnologii.

Datele anului 2020 arată că, în condiții de criză cum este cea pandemică, publicul se întoarce spre mediile publice considerate mai informate din surse oficiale și mai exacte. În 16 din 26 de țări europene, cetățenii preferă știrile difuzate de radio și televiziunea publică. Publicul cel mai fidel este de găsit în țările scandinave, iar cel mai mefient, în câteva țări mediteraneene ca Spania sau Franța, țări balcanice ca Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Croația. Media neîncrederii în mass-media în general este în Europa 37%, procentaj la care se aliniază și România, care rămâne mare consumatoare de televiziune alături de Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Islanda, Italia, Macedonia de Nord și Turcia.

Comparația cu datele obținute de Reuters Institute for Study of Journalism și publicate în Digital News Report 2021 așază TVR în top 5 televiziuni ca audiență și cu un grad mare de încredere, 69%, ca brand. Radio România stă cu o treaptă mai sus, pe locul 4, cu 72% încredere ca brand. Scorurile au fost raportate la contextul special al pandemiei, când, la fel ca în majoritatea țărilor europene, lumea s-a uitat la TVR pentru a se informa asupra evoluțiilor COVID-19 și restricțiilor impuse. Accentul nu s-a pus pe opinia publicului în privința echidistanței, corectitudinii, echilibrului în relatarea politică. Este cunoscută apetența mediilor publice din fostul bloc comunist pentru oportunismul politic, câtă vreme conducerea este agreată strict politic, iar nu după criterii manageriale și editoriale.

Clasa politică actuală din România și-a dat din nou cu dreptul în stângul numind conduceri interimare rușinoase la SRTV și SRR fără niciun criteriu. Numirile au fost contestate la CCR de opoziție și declarate neconstituționale. Ocupate cu bătăliile interne de partid și cu războiul fratricid în Guvern, PNL, USR, UDMR, aflate într-o coaliție disolută, au lăsat baltă aceste instituții finanțate de la guvern de pe vremea lui Dragnea. Astfel, decidenții politici au săpat în plus la temelia încrederii publicului în mediile publice, lăsate să atârne cu bugete nedefinite și conduceri interimare impotente.

Tendința europeană este de creștere a încrederii publicului în radio și de scădere în rețelele sociale. EU Net Trust Index dezvoltat de EBU arată că în 24 din 37 de țări investigate este preferat radioul public, televiziunea în altele 7, ceea ce înseamnă că 84% din țările europene aleg și creditează unul sau altul din mediile publice. În același timp, încrederea în social media se află în picaj: doar 14% încredere în 32 de țări din cele 37 și în niciuna din acestea nu atinge cel mai înalt grad de încredere.

Fenomenul știrilor false, distorsiunile, manipularea, dezinformarea cu care se confruntă publicul pe rețelele sociale se întorc încet-încet împotriva lor. În Grecia, Ungaria, Polonia și Serbia, internetul este la mare căutare, în timp ce presa scrisă este preferată în două țări, Olanda și Albania, iar în micul stat Luxemburg, radio și presa tipărită se află la același nivel în preferințele consumatorilor de media.

„Există o corelare pozitivă între încrederea în știri și gradul de convingere al cetățenilor că mediile publice din țara lor acoperă o diversitate de vederi și opinii” este o concluzie a studiului EBU.

Sondajele pe 27 de țări din Uniunea Europeană, pe cifrele populației furnizate de Eurostat, subliniază atât diferențele de cultură, cât și nivelul democrației. Tabloul general al tendințelor arată astfel: 58% dintre europenii UE tind să aibă încredere în radio, 51% în televiziune și în presa scrisă, 35% în internet și doar 19% în rețelele sociale. Comparația cu alte instituții reprezintă un dezastru pentru partidele politice din toată UE, sancționate cu 54% lipsă de încredere. Pe primele locuri în tabloul general stau Armata, Poliția și Radioul public. Pentru România, acest clasament este valabil doar parțial: în 2019, clasamentul era, conform INSCOP, Armată, Biserică, Jandarmerie, iar în sondajul LARICS pe 2020, ordinea era Biserică, Armată, Academia Română.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

Print Friendly, PDF & Email
Publicitate



Articole din aceeaşi categorie:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.