Din repertoarul politic al ultimilor ani a dispărut cuvântul dreapta. Vocabula nu mai poate fi folosită decât cu sens negativ. Cei puțini care o mai rostesc o fac cu o vizibilă jenă, ca și cum ar mărturisi că suferă de...
Departamentul Românesc al postului de radio Europa Liberă s-a înfiinţat în această zi, cu 74 de ani în urmă. Instituția-mamă prinsese fiinţă pe 4 iulie 1949. Istoria raporturilor dintre politică şi cultură în deceniile Războiului Rece nu poate fi...
Spre a relua titlul clasic imaginat, cândva, de Sir Isaiah Berlin, Raymond Aron s-a plasat, în veacul XX, împotriva curentului: în răspăr cu marile cauze ale progresului, ostil faţă de proiectele totalitare şi coloniale, fidel logicii atlantice în clipele de...
În discursul susţinut de Ziua Independenței Statelor Unite, ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a declarat că nu doar Ziua naţională a Americii e celebrată, ci şi prietenia durabilă cu România și consolidarea Parteneriatului strategic, dând, totodată, asigurări că angajamentul...
Pentru a înţelege destinul intelectual al lui Ismail Kadare (28 ianuarie 1936 – 1 iulie 2024), îmi pare esenţial să cunoaştem contorsionata şi însângerata istorie a stalinismului albanez, versiune sui generis a comunismului balcanic. Iată un text în care vorbesc...
Ceea ce o guvernare limitată nu poate promite este salvarea colectivă şi plenitudinea fericirii. Modestă, fermă şi pragmatică, ea se mărgineşte să permită oamenilor să se dezvolte, organic, în spaţiul de autonomie conferit prin drepturile naturale pe care le deţin. ...
Descriam în articolul de săptămâna trecută rezultatul alegerilor locale și parlamentare drept simptomul refuzului societății românești de a se înnoi. În această ecuație nu intră doar clasa politică, ci și populația în ansamblul său. Definirea identitară n-a fost niciodată punctul...
Încă de la începutul războiului, Washingtonul a încercat să capaciteze Bucureștiul să devină un pilon al alianței occidentale care trebuia să susțină Ucraina. Parteneriatul cu SUA obligă România să renunțe la paradigma naționalistă Era seara târziu, când telefonul a...
Ideea că politica trebuie să fie la centru nu e decât o altă modalitate de-a afirma „sfârșitul istoriei”. În ciuda predicțiilor catastrofice, politica europeană a supraviețuit onorabil alegerilor din această primăvară. Excepția – notabilă – a fost Franța, unde...
Raportul Digital News pe 2024, lansat recent de Reuters Institute, dezvăluie schimbările structurale ale industriei media în epoca algoritmilor și a Inteligenței Artificiale. Consumatorii din cele 47 de piețe media investigate se confruntă cu incertitudinea privind autenticitatea știrilor, cu...
Chiar dacă există multe școli bune, preponderent în urban, unde se pot găsi soluții pe cont propriu, sistemul de educație de stat este stricat dincolo de reparabil. Pentru a reface sistemul educațional din România e nevoie de un președinte și...
Dedicat Mihaelei Stanomir Mihail Bulgakov nu a fost întemniţat de puterea sovietică. Mihail Bulgakov nu a fost exilat de puterea sovietică. Mihail Bulgakov nu a fost exterminat, prin frig, glonţ sau foame, de puterea sovietică. Mihail Bulgakov a fost îngropat...
S-a încheiat una din cele mai terne – și totodată sinistre – campanii electorale din istoria postcomunistă a României. Pe unii, rezultatele i-au surprins. Pe alții, i-au lăsat indiferenți. Mă număr printre cei din urmă. Adevărul e că niciodată...
Acum 83 de ani, pe 22 iunie 1941, trupele germane au atacat URSS. Ştirea era ca o mega-bombă, până în ultima clipă, informaţiile de la Richard Sorge şi “Orchestra Roșie” au fost considerate “provocări” britanice. Lavrenti Pavlovici Beria era...
În noiembrie 1956, Gheorghiu-Dej l-a trimis la Budapesta pe Valter Roman să-l convingă pe Imre Nagy (refugiat în Ambasada Iugoslaviei) să accepte să meargă în România împreună cu cei mai apropiați colaboratori ai săi. Era o misiune de maximă încredere...
Manelismul ca mod de a fi se edifică pe o structură psihică argotic amprentată, vulgar influențată, uneori violent manifestată. Puterea formatoare a manelelor e în mod evident subestimată. Ascultarea lor sistematică, includerea lor în programul cotidian, diurn și nocturn, rodește...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
