Afacerea Navalnîi va conduce la evoluția regimului după scenariul din Belarus. Adică, va deveni tot mai dictatorial, componenta electorală se va dilua, rolul organelor de represiune va crește. Decizia lui Navalnîi de a reveni în Rusia a surprins pe...
Suspendarea conturilor președintelui Trump pe Facebook, Twitter, YouTube, Snapchat, Instagram și Twitch a produs dezbateri furtunoase despre puterea rețelelor versus libertatea de exprimare. Analizele aprofundate au mers spre pericolul unei libertăți încurajate de marile companii tech în favoarea profitului....
Aflat la final de mandat, ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, i-a fost acordat de către Preşedinţia României Ordinul „Steaua României”. „Iubesc țara în care m-am născut și am fost binecuvântat să mă pot întoarce să ajut România să își...
În loc ca 2020, cu multiplele sale nenorociri, să constituie un răstimp de meditație și împăcare, în ultimul an conflictele și dezacordurile s-au adâncit. În nefericită rimă cu dezastrele provocate de Covid-19, au proliferat atacurile corectitudinii politice. Ceea ce se...
Aș vrea să dezvolt aici o observație foarte importantă făcută de Claude Lefort și Richard Pipes: leninismul a reprezentat o mutație în practica social-democrației, nu doar o continuare a moștenirilor „iluminist”-democratice ale socialismului. La fel de semnificativ, tocmai pentru...
Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski încălțată cu stiletto. Există totuși speranță, președintele Iohannis promițând recent organizarea concursurilor „ca la carte”. Să...
Cred că este nevoie de o istorie instituțională a prăbușirii comunismului în Europa de Est, în general, și în România, în particular. Poate că aceasta ar fi o agendă potrivită pentru Institutul Revoluției odată scăpat de Ion Iliescu, Gelu Voican...
Era digitală este, în toată splendoarea ei, un timp în care supravegherea, intruziunea, cenzura, dictatul ideologic au devenit parte din rutina existenţei. Ceea ce era digitală aduce este iluzia libertăţii – sentimentul de a fi parte a comunităţii globale...
Impactul magic al puterii în stalinismul clasic ar fi fost de neconceput în absența ideologiei. Ele s-au hrănit reciproc; puterea își trage capacitatea de fascinație din potențialul seducător al ideologiei. Omul este proclamat ca omnipotent, iar ideologia supraveghează identificarea omului...
„Viral”: iată noul concept în care adună întreaga vitalitate a erei digitale. Cu un singur click, cu o singură apăsare, postările de pe reţelele sociale devin întruchiparea adevărului revelat la care se închină această nouă umanitate condiţionată pavlovian. „A...
Specificul comunismului dinastic din România a fost o extraordinară personalizare și concentrare familială a puterii: Secretariatul CC, Comitetul Executiv, Comisia de Cadre, Comisia Ideologică, guvernul, MApN, MAI și Securitatea, MAE, comitetele județene – toate, fără excepție, erau subordonate cuplului Nicolae...
Senzaționalismul și jurnalismul speculativ practicat mulți ani se întoarce acum împotriva mass media, care se vede carotată de prostiile vehiculate pe FB, Instagram, TikTok. Anul 2020 a fost pentru toate profesiile o piatră de încercare. Jurnalismul nu s-a numărat...
Elevii au pierdut două semestre, în primăvara şi toamna lui 2020. Sunt toate şansele să-l piardă şi pe al treilea. Mai putem vorbi de şcoală, în condiţiile acestea? Nu. Ne furăm căciula singuri, ne complacem într-o mare minciună, băgăm capul...
Partidele comuniste est-europene erau conduse de un nucleu rigid de militanți, uniți în convingerea că țările lor trebuiau să urmeze modelul sovietic fără rezerve sau ezitări. Pentru a înțelege evoluțiile din Europa de Est în anii 1950, trebuie să...
Războiul civil european a avut într-adevăr loc în secolul al XX-lea, dar principala sa miză nu a fost victoria bolșevismului asupra nazismului (sau viceversa). A fost mai degrabă vorba de ofensivele lor combinate împotriva modernității liberale. Ambele mișcări totalitare...
Una dintre cele mai ciudate evoluții în spațiul dezbaterii publice de limbă română este dezinteresul general (dar mai ales dezinteresul al altfel hiperactivilor „gardieni ai discursului public”) pentru infrastructura şi sociologia aşa numitului „fact check-ing” şi pentru mecanismele de cenzură...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
