La un an de la declanşarea agresiunii sale împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă rămâne fidelă aceluiaşi tipar al crimei şi al minciunii de stat. Stalinismul este îndrumarul acţiunii putiniste. El inspiră nu doar politica externă, animată de o vocaţie a pirateriei...
…se manifestă vizibil în timpuri asaltate de minciuna și răutatea ce pot lua multe chipuri, unul mai perfid decât altul. Inventivitatea diavolului e inepuizabilă. În epoca „post-adevărului”, în care centralitatea și singularitatea conceptului de „Adevăr” este contestată și dizolvată...
Pentru că, într-un fel sau altul, e timişorean, pentru că ne-am întâlnit şi am povestit de multe ori şi mai ales pentru că mi-a explicat cum poţi savura gustul vieţii în orice clipă, oricât de amară ţi s-ar părea ea,...
Mihai Şora are aceeaşi autoritate ca orice om care nu comis acte condamnabile şi nu a făcut concesii majore în acel timp de a ne vorbi atât despre comunism, cât şi despre libertate. (Articolul de mai jos, scris în octombrie...
A plecat omul mai mare ca România Mare, Mihai Șora (7 noiembrie 1916 – 22 februarie 2023)… Un om-reper. Ultima dată am avut bucuria să-l întâlnesc în 2018, când venise la Timișoara, „cu secolul în spate, să planteze o girafă”....
A trecut un an. Nu voi osteni să o spun: pe 24 februarie 2022 Federația Rusă a declanșat un război nu doar împotriva Ucrainei, ci împotriva principiilor, valorilor şi instituțiilor care definesc civilizaţia euroatlantică. Nu am date spre a...
Douăsprezece luni de fiere, sânge, lacrimi și durere. Sute de mii de oameni sfârtecați, mutilați, împușcați. De o parte sau alta. Alte sute de mii de refugiați dintr-o țară suverană atacată, bombardată de cineva care le transmite diabolic tuturor că...
Tragedia e că niciun politician nu are pe agendă exploatarea oportunităților pe care le are România. Ele sunt adevărata miză a alegerilor din 2024, nu câștigurile politice meschine sau tortul banilor europeni care sunt mirajul politicienilor mioritici. Niciodată România...
În 2008-2009, ani grei pentru mine, am scris o carte intitulată Despre doliu. Îmi propusesem să evadez din realitatea insuportabilă, plonjând într-un univers despre care nu știam nimic: cel al kadiș-ului, rugăciunea evreiască de doliu rostită de fiu, timp de...
Utopia devine invariabil distructivă atunci când te silești nebunește să o transformi într-o (imposibilă) realitate, revoltându-te până la crimă împotriva ordinii lumii. Cultura revoltei dominantă azi în Europa și America este, în realitate, o foarte nocivă contracultură. A te...
Dragostea din prozele lui Cehov nu are nimic stihial, mesianic sau pedagogic. Ea se sustrage, prin ambigua ei energie, oricărei lecturi moralizatoare. Niciodată pe deplin împlinită, mereu în vecinătatea ratării, singurătăţii şi a morţii, dragostea îşi precizează conturul ei melancolic...
Mai sunt două săptămâni. Ceea ce se prefigura ca un Blitzkrieg a devenit un război de uzură purtat de o mare putere imperialistă, mai precis colonialistă, împotriva unei țări, a unei națiuni şi a unei culturi pe care le vrea...
La aproape un an de la invazia rusă, războiul a devenit realitatea cotidiană în Europa centrală. Ceea ce părea de neimaginat în anii de după 1991 este, în zilele noastre, un fapt care intră în economia fluxurilor de ştiri: oraşe...
Daniel Vighi și Viorel Marineasa au studiat vreme de mai mulți ani dosarele Securității și au făcut o selecție reprezentativă pentru felul în care brațul înarmat al Partidului Comunist înțelegea să pună în aplicare politica represivă, naționalistă și șovină. Pe...
ChatGPT-ul poate oferi, tuturor, dovezi imbatabile ale faptului că s-a făcut ceva. „Totul va fi curat” și „raportările” vor părea absolut justificate. (…) Va fi un playback perfect în care toată lumea se va face că face ceea ce presupune protocolul examenului, dar...
În ultimii cinci ani, bătălia cu dezinformarea, cu știrile false, cu manipularea a dat rateuri în detrimentul informării corecte a publicului. Dar una dintre problemele rămase mereu la coada agendelor europene este pauperizarea reală a presei locale, ceea ce o...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
