Poate că, la prima vedere, pare o afirmație prea tare (sau, în orice caz, una destul de greu de digerat), dar ea este perfect argumentabilă aceasta: modernitatea politică a României are în compoziția sa, într-un dozaj relevant, ideea populistă. Cartea...
Turnătorii au lăsat atât de multe mărturii despre existența cotidiană a lui Constantin Noica, încât îi putem defini drept un fel de Eckermann colectiv, „arondați” pe lângă un Goethe înfrânt, dar capabil încă să dea de furcă oficialităților. Constantin...
O gafă de comunicare a unui politician până mai ieri foarte puţin cunoscut din PLUS, în care acesta persistă, duce la o criză de imagine care afectează nu doar partidul, ci, prin ricoşeu, şi alianţa 2020 USR-PLUS. În declaraţiile...
Cele mai pesimiste prognoze avansate imediat după prăbușirea leninismului în Europa Centrală și de Est, precum și în fosta Uniune Sovietică nu s-au adeverit. Însă niciuna din țările vizate de această analiză nu a devenit un adevărat caz de succes....
Îngăduiți să privim puțin în trecut, nu foarte departe. Și anume: 2000-2004. Lia Olguța Vasilescu a îndeplinit funcția de purtător de cuvânt al Partidului România Mare, condus atunci de Corneliu Vadim Tudor. Un zoom, căci este relevant: 2000 e...
Oricine poate promite orice, oricui, mai ales dacă vrea să distrugă democrația, să anuleze libertatea sau să cultive parade și mitinguri de masă spectaculoase, poate într-o zi să găsească o șocant de mare, entuziastă, chiar turbată (dar cu siguranță oarbă)...
Scopul acestei analize este acela de a stabili câteva din originile ciudatei nefericiri cu care mare parte din populațiile occidentale privesc libertatea și prosperitatea democrației liberale. Doresc, în primul rând, să pornesc de la câteva din principalele pericole la adresa...
Am citit cu o întârziere de zece ani o carte apărută în 2009, Constantin Noica în arhivele Securității, editată de Dora Mezdrea și însoțită de două prefețe, ale lui Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu (Editura Humanitas). Nu întotdeauna lecturile întârziate...
Cât de mult câștigă în atenție publică, recunoaștere și susținere, teme oarecum „secundare” pentru o agendă publică împovărată de sfidări, oportunități trecătoare și alianțe sumare? Tentația pentru „alarmă” în media, pe teme reale, dar plasate în plan secund pe...
Nazismul și comunismul au distrus societatea civilă, domnia legii, pluralismul și au făcut totul pentru a umili individul. Așa cum scria Hannah Arendt, totalitarismul este o tiranie care face ființele umane superflue. Ambele totalitarisme au divinizat Statul ideologic (naziștii...
Ca orice regim întemeiat pe impostură, demagogie şi intimidare, regimul Dragnea are oroare de forţa de coagulare a solidarităţii. Pentru un asemenea regim, atomizarea societăţii este condiţia ideală care îi permite ascensiunea şi consolidarea. Mituirea celor care aderă şi marginalizarea...
Nu iraționalitatea definește Răul modern, ci tocmai pretenția unei perfecte raționalități. Absurdul kafkian este unul aproape geometric. În secolul trecut, aparentul delir a camuflat precizia înspăimântătoare a ecuațiilor morții. Cum îmi scria la un moment dat unul dintre cei...
Oameni care depun un jurământ în public. Bărbați și femei aleși de oameni sau numiți în funcții publice, mai mari sau mai mici. Președintele României, deputați și senatori, miniștri și funcționari publici, ei și ele depun un jurământ. Ce spun...
Gândirea de centru-dreapta românească a avut și are nevoie de ideile Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca pentru a-și menține credibilitatea și pentru a apăra spațiile libertății în prezent și viitor. Se fac curând 11 ani de la...
A fost nevoie de doi ani pentru ca regimul Dragnea să reuşească acolo unde Victor Ponta şi majoritatea USL dăduseră greş. A fost nevoie de doi ani pentru ca regimul Dragnea să atingă un obiectiv care părea imposibil de atins...
Conducerea Radioului public restrânge relația Consiliului de Administrație cu salariații pentru a deține controlul informațiilor, asta ca nu cumva să se audă nemulțumiri, reclamații, informații negative. În 13 februarie s-a sărbătorit Ziua Mondială a Radioului. Potop de vorbe bune,...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
