Gheorghe Ursu a fost un intelectual. Cât se poate de simplu spus, o persoană care avea „gărgăuni în cap”. Uciderea sa de către Securitate a fost menită să sperie, atâta câtă era, intelectualitatea care mârâia. Ori, dacă preferaţi, care mişca...
Nicicând nu mi-a fost mai clară necesitatea clarităţii morale decât azi, ziua achitării securiştilor care l-au ucis pe inginerul Gheorghe Ursu. Se vede acum cu ochiul liber modul în care cinismul şi relativismul se îngemănează obscen. În 2014 scriam următorul...
Superb documentată, născută dintr-o mare dragoste intelectuală, cartea Clarei Mareș Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securității (prefață de Antonio Pătraș, Curtea Veche, 2011), vine să întregească luminos imaginea noastră despre condiția intelectualului anti-totalitar în regimul comunist. ...
Ce este AUR? Bastardul “Cenaclului Flacăra al Tineretului Revoluţionar”, al festivalului „Cântarea României” şi al revistelor Săptămâna, Flacără şi Luceafărul. Plus Mişcarea, România Mare, Rost. Petre Ţutea combinat cu Popescu-Dumnezeu. Radu Gyr asezonat cu Dulea, Beniuc în simbioză cu Papanace,...
Congresul al IX-lea al PCR s-a desfăşurat între 19 şi 24 iulie 1965. A fost rampa de lansare a lui Nicolae Ceauşescu spre puterea absolută. În mitologia comunismului românesc, conclavul era celebrat ca piatră de hotar, clipă astrală, renaştere a...
Nu am date precise, dar lucrurile îmi par destul de clare. Dl Vasile Bănescu este purtătorul de cuvânt al BOR. Deci nu al unei instituții moarte, ci al uneia vii. Una capabilă să-și asume proprile erori, frământări şi responsabilități. Una...
Astăzi este aniversarea înfiinţării postului de radio Europa Liberă. Ideologii comunişti l-au urât visceral. Ceauşescu turba când auzea de “oficina imperialistă”. Pentru noi, cei care nu voiam să trăim după ziduri, turnuri de observare şi garduri de sârmă ghimpată, a...
Partidul domnea, Securitatea veghea. Din când în când, Securitatea sărea atât de tare calul încât Partidul reacţiona nervos. O admonesta precum un părinte îşi dojeneşte copilul neastâmpărat. Au trecut 50 de ani. Discuţii lămuritoare în ultimele zile cu Adam...
La exact un an şi patru luni de la începutul războiului de distrugere a Ucrainei ca stat independent, Rusia pare să (dis)funcţioneze pe pilot automat. Atâta cât mai exista până pe 24 iunie, autoritatea lui Putin este tot mai fisurată....
Totul s-a petrecut fulgerător. Sunt fără cuvinte. Ce scriu aici sunt doar fragmente din ce-aş dori să scriu mai pe larg. O voi face. M-am împrietenit cu Noemi Marin încă din anii ’70. Ne-am cunoscut graţie prietenului nostru Radu...
Să nu ni se spună că nu ştim cine a organizat represiunea din 13-15 iunie 1990. Obiectivele acţiunilor teroriste fuseseră fixate cu precizie. Consilierii şi alți apropiați ai lui Iliescu din acea perioadă i-au cultivat şi încurajat pornirea patologică spre...
Se turnau, se mâncau, se bârfeau, se extaziau, se excomunicau, se condamnau, se lichidau, se reabilitau. Un ecosistem toxic. Ieri am primit volumul VI dintr-o monumentală serie de istorie orală editată de istoricul Andrei Siperco. Azi l-am citit aproape...
Vrem să ne amintim? Vrem să uităm? 2023 este un an centenar în literatura romană. E anul în care s-au născut Ion Caraion şi Monica Lovinescu. Nu discut aici, nu e locul, nu e cazul, nu e momentul cum se...
Sânge, glie, rasă, „naţionalism integral”, delir, paranoia (individuală şi colectivă, cum nota Danilo Kis). Teoriile conspiraţiei mizează pe aparenţa lor logică. Odată ce le accepţi premisele, poţi explica inexplicabilul, poţi raţionaliza emoţiile, aversiunile, fobiile care te bântuie. Edouard Drumont...
Printr-o sinceritate ce poate irita, dezarma sau delecta, Gabriel Liiceanu este un personaj incomod. Pur şi simplu, nu se autocenzurează. Spune ce crede, ce simte. Este mereu în căutarea Binelui, chestie care pe unii îi scoate din sărite. „N-a...
Aceste două cuvinte definesc natura regimului pe care, la ordinul şi cu sprijinul Kremlinului, mafia politică ce-şi zicea Partid Comunist din România, format pe 8 mai 1921, a întemeiat cel mai lung şi sângeros despotism din istoria acestei ţări (6...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
