Generalul în rezervă (sic!) Mihai Caraman a fost pus şef la SIE în ianuarie 1990 pentru a proteja reţeaua de agenţi din exterior. Departe de li se spune: “Gata, băieţi, s-a terminat cu acţiunile de penetrarare, intimidare şi terorizare”, Caraman...
Se vorbeşte mult în aceste zile despre fenomenul legionar. A existat un personaj funest, fascinant şi malefic, care a oferit partidului-mişcare fondat şi condus de Codreanu un fel de aureolă spirituală. Mă refer, desigur, la Nae Ionescu (1890-1940). Ce...
Astăzi, Ioan Petru Culianu ar fi împlinit 75 de ani. Trăim vremuri tulburi. Revin profetismele milenariste. Ne ocupăm de mituri politice şi e bine că o facem. Avem nevoie de repere conceptuale şi de referinţe analitice adecvate. Strălucit profesor...
Este un moment de răscruce. Țara a trăit zile şi nopți de groază create de jocurile iresponsabile ale partidelor aflate la guvernare. Klaus Iohannis le-a patronat şi, probabil, le-a urzit împreună cu oamenii săi din servicii. România are nevoie de...
Tenebroase structuri de interese, clientelism, patronaj, cinism, manipulări. În niciun caz spirit democratic. Lansarea şi întreaga tevatură din jurul candidaturii prezidenţiale a discipolului răposatului Malița, Călin Georgescu, fac parte din ceea ce, încă în 1990, am diagnosticat drept revanşa rinocerilor....
În plină rinocerită, un omagiu celui care a văzut cum se naște şi cum şi cum se răspândeşte molimă. Eugen Ionescu s-a născut la Slatina pe 26 noiembrie 1909. A publicat prima sa carte în 1934. Titlul era iconoclast şi...
Legionarismul a fost o mişcare revoluţionară antimodernă, mistică, centrată pe figura unui lider autodesemnat drept providenţial. Erou şi profet, magnetizant şi hipnotizant, Căpitanul conducea lupta pentru purificarea corpului politic. Legionarismul avea în comun cu ideologia extremei stângi respingerea parlamentarismului,...
Am auzit de prea multe ori interogaţia cumva auto-compătimitoare: “De ce n-am avut şi noi un Havel?” Adevărul este că l-am avut, dacă prin Havel înţelegem convergenţa dintre acţiune politică şi conştiinţa morală. S-a numit Corneliu Coposu. A trecut...
Scris de Vladimir Tismăneanu · Published 6 noiembrie 2024 · Last modified 7 noiembrie 2024
A învățat oare ceva Donald Trump în acești ani scurși de la insurecţia din 6 ianuarie 2021? Sunt multe de spus, încerc să rezum. Rapid, dar sper, nu superficial. Voi reveni în zilele următoare. S-a vorbit şi s-a scris mult...
Trăim în plin anotimp al urilor clocotitoare şi al discordiilor ireconciliabile. Se scandează în loc de a se vorbi. Nimic nu-mi este mai suspect decât încrâncenarea ideologică, maniheismul contondent, procesele de intenții şi vânătorile de vrăjitoare. Cel mai dificil este...
“Complotul contrarevoluţionar” a fost fabricaţia propagandistică menită să justifice înecarea în sânge a Revoluţiei Maghiare. Compusă de scribii de serviciu de la Moscova şi Budapesta, era o falsificare obscenă a adevărului istoric. Când a apărut traducerea românească a acestei...
Pentru noi, europenii, cu cât mergi mai departe înspre Est, cu atât este mai frig. Eram adolescent când am citit romanul lui John Le Carre The Spy Who Came in from the Cold. Apoi, ajuns în Vest, am văzut...
Subminarea NATO şi a UE sunt două scopuri fundamentale ale politicii internaţionale a Kremlinului. În acest sens (şi nu numai), Putin continuă operaţiunile speciale: minciuni, dezinformare, calomnii, infamii, ameninţări, atacuri fizice, omoruri. În acest angrenaj infernal, serviciile secrete ruse...
A fost Războiul de Kippur. Acum este Războiul de Rosh Hashanah. Calendarul divin a marcat începutul Timpului. Voinţa divină a ales un neam pentru a se împlini. De mii de ani, evreii şi neevreii se întreabă de ce ei, de...
Ar fi binevenită, cred, o antologie analitică a eforturilor negaţioniste privind dictatura comunistă în anii ’90. Barocul stalino-fascist a impregnat tentativele de a difuza “partea lor de adevăr”. Se combinau senzaţionalismele bulevardiere cu cinismul amoral. Revistele de orientare virulent...
Viitorul societății românești își află rădăcinile în prezentul spațiului politic, social, economic, cultural și moral pe care îl numim România. Operăm în acest hic et nunc. Un spațiu în care amnezia continuă să acopere, ca un pansament inabil aplicat, atâtea...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
