AUR şi sindromul secunostalgic
AUR este parte a sindromului secunostalgic. Poate mulţi au uitat, alţii erau prea tineri ca să-şi amintească momentul când „tribunul” Vadim Tudor a lansat invitaţia: „Lăsaţi securiştii să vină la mine!” Aşa a ajuns, de pildă, colonelul de securitate Ilie Merce, expert în demantelarea oricărei forme de nonconformism în lumea literară şi artistică, deputat PRM.
Secunostalgia manipulează emoţii, fobii, anxietăţi. Uneori le şi creează. Promite „soarele sfânt de pe cer”. Este o prelungire a Pactului Teohari Georgescu-Nicolae Petraşcu, pregătit de Ana Pauker în discursul de la STB adresat legionarilor gata să se înroleze în PCR: „Îi primim cu braţele deschise”.
AUR mizează pe simplificări, reducţionisme, amnezie, fantasme şi minciuni. Ideologic este incoerent, incontinent şi vag misticoid. Se revendică din „sfinţii închisorilor” şi perpetuează legenda distincţiei esenţiale despre securiştii „fără neam şi ţară” („masoreţii marxişti”, spre a-l cita pe Sorin Lavric) şi cei devotaţi „gliei strămoşeşti”. Pantiuş, Dulgheru şi Nicolski versus Iulian Vlad, Pleşiţă şi Stamatoiu. O piftie verde-roşie cu pretenţii soteriologice. Simulacru, farsă, trambulină pentru cabotini, impostori şi ţăcăniţi. AUR serveşte interesele Rusiei putiniste. Nu este nici de dreapta, nici de stânga. Este de Est.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
2 Comentarii
[…] AUR şi sindromul secunostalgic […]
[…] AUR şi sindromul secunostalgic […]