În ciuda aglomerației de prezidențiabili, a pseudo-surescitării comentatorilor politici, a căznitelor programe de candidatură, a jalnicelor lovituri de teatru, actuala campanie stă sub semnul unei exasperante monotonii: glumițe nesărate, dezvăluiri de doi bani, exerciții sterile în fața oglinzii și replici...
De câteva zile, îmi dă târcoale o întrebare: de ce nu începe procesul lui Călin Georgescu? De vreme ce acuzațiile formulate de procurori sunt atât de precise, cu trimiteri la articole și alineate de lege, înseamnă că totul ar trebui...
Scris de Mircea Mihăieş · Published 12 aprilie 2025 · Last modified 11 aprilie 2025
Aventurile „marinarului cu cercel în ureche“, Corto Maltese, nu s-au încheiat. Dispariția în 1995 a creatorului său, marele desenator și scenarist de bandă desenată Hugo Pratt, n-a provocat – așa cum se întâmplă adeseori – intrarea într-un con de umbră...
Nu știam că o știu pe Eve Babitz. Abia după ce am parcurs câteva zeci de pagini din cartea lui Lili Anolik (Didion & Babitz, Atlantic Books, 2024), unde figurează drept co-eroină, am avut o mică revelație: Eve Babitz e...
Cântecul profetului (Editura Humanitas Fiction, 2025, traducere de Iulia Gorzo) e primul roman distopic-liric pe care l-am citit vreodată. Autorul lui e un autor irlandez, Paul Lynch, recompensat în 2023 pentru această carte cu prestigiosul Booker Prize. Am să încerc...
Nu cred că America poate fi redusă la Trump, J.D. Vance, Musk și Thiel. Aceștia sunt, oarecum previzibil, doar numele ieșite din pălărie după deceniile în care corectitudinea politică (PC) a sufocat societatea americană urmând un model bine cunoscut din...
În imensa lui capacitate de a crea confuzie, Donald Trump a mai diabolizat un termen: cel de eurocrat. L-a folosit în contextul luptei cu birocrații din propria țară. Din felul agresiv în care a fost întrebuințat, se înțelege că eurocrații...
Bântuit de duhul eticismului, am scris de mai multe ori, în vremea din urmă, despre incapacitatea noastră structurală de a ne supune legilor, regulilor și cutumelor. Avem o tendință naturală de a eluda obstacolele (nu de a le depăși!), pentru...
Deși despre furtul obiectelor de patrimoniu, inclusiv coiful de la Coțofenești, s-a spus și s-a scris totul, subiectul e prea spectaculos pentru a scăpa prilejul de a-l aborda. Am să mă refer la elemente în aparență colaterale, și nu la...
Înainte de a intra în subiect, vreau să spun un lucru: fac alergie când aud tot felul de troglodiți pe la televiziuni și pe Internet vorbind de excepționalul act de la 24 ianuarie ca de „Mica Unire“. Cea „Mare“ fiind,...
Cacialmaua suveranistă pleacă de la premisa că românii nu dau doi bani pe propria Constituție. Adică n-o citesc, nu știu ce prevede (și nici nu le pasă). Prin urmare, oricine le poate turna orice bazaconie, cu aerul că le oferă...
2024 este cel mai sinistru cadou făcut anului 2025. N-am să trec în revistă momentele și etapele care au condus la dificila și bizara situație în care ne aflăm. Destul să ne uităm în jur și să consemnăm talentul unic...
Că lumea a înnebunit, nu mai există niciun dubiu. Și nu mă refer doar la țicnelile pe care le înregistrează televiziunile de știri și presa de scandal de la noi. Întreaga planetă și-a ieșit din țâțâni: oriunde ai arunca privirea,...
Orice aș scrie astăzi, 30 noiembrie 2024, despre situația din țară va părea caduc și poate chiar ridicol peste câteva zile, când va intra revista la tipar. Nu am talente de ghicitor și nici acces la informații confidențiale de mare...
Politicianul român nu are viziuni, ci fobii. Această însușire se manifestă pe tot parcursul ciclului electoral și dă în clocot în preajma alegerilor. Deși la noi nu există lege ori cutumă care să nu fie supuse contestației și atacurilor furibunde,...
După model american, candidații la Președinția României au început să-și folosească familiile ca agenți electorali. Veți spune că e un pas spre democrație. Că e bine să cunoaștem lumea din care provine cel care visează să ne conducă destinele. Că...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
