Baricada de scrum

Articolul pe care l-am publicat săptămâna trecută în România literară, „Întoarcerea strigoilor”, referitor la asaltul antisemit al lui Dan Culcer din revista Vatra, a iscat pe Internet un val de comentarii. Dacă marea lor majoritate confirmă și susțin punctul meu de vedere – și anume, deplângerea creșterii pericolului extremist și antisemit în România – au existat și violente poziții contrarii. Acestea din urmă confirmă gravitatea momentului. Ne aflăm în plină recrudescență a radicalismelor.

 

Împrejurarea că scena publică e dominată – cu sprijinul iresponsabil al televiziunilor – de personaje precum Șoșoacă și Simion, campionii unui discurs de o vulgaritate paroxistică, nu face decât să potențeze tendințele anarhiste, fundamentaliste, xenofobe, șovine din societate.

Noutatea epocii noastre e că formele de extremism – cel de stânga și cel dreapta – circulă braț la braț în publicații, cercuri sau instituții ce pretind a fi onorabile. În fapt, ele au devenit cuiburi de diseminare a intoleranței. Cazul universităților americane, luate cu asalt de profesori care, decenii în șir, au jurat pe biblia marxisto-leninistă, e mai mult decât pilduitor. Zelul neo-comuniștilor impenitenți a dus la crearea unei generații care a împins dogmatismul și sectarismul atât de departe încât, prin ideologia woke, sunt instrumente de eliminare a celor care nu le împărtășesc opiniile. Terorismul ideologic, născut din frecventarea maniacală a teoriilor lui Marx, Engels și Lenin, a condus la stigmatizarea evreilor (vezi ceea ce s-a întâmplat imediat după debutul războiului din Gaza) și la eroizarea fundamentaliștilor religioși care, de decenii în șir, și-au făcut un scop  din înecarea israeliților în mare.

Spălați pe creier, fanatizați, cu chipuri schimonosite de ură, acești îngeri ai morții trimit de vreo două decenii mesaje menite să-i înspăimânte pe opozanții  viziunii lor despre fericirea universală. În ultima ei variantă, aceasta constă în exultarea curajului mistic al teroriștilor musulmani care distrug vieți omenești, aruncă în aer clădiri, avioane și trenuri și în care femeile trebuie să poarte – desigur, în numele libertății de a-ți alege forma de sclavie preferată – hijab, niqab, burka și chador. Culmea confuziei morale și mintale e că aceiași indivizi care-ți iau fără ezitare gâtul dacă îndrăznești să fii un adept al capitalismului și democrației sunt promotorii libertății sexuale absolute. Anularea creierului și celebrarea deșănțată a sexului e cea mai bizară caracteristică a vremii noastre.

Revenind în punctul de plecare, nu pot să nu fiu uimit că lucruri simple, de bun simț, în sprijinul cărora am adus dovezi irefutabile, pot fi răstălmăcite, negate și deviate spre zone mai puțin fierbinți, astfel încât să-și piardă relevanța. Astfel, într-o replică scrisă pe un ton apodictic, Liviu Mihaiu îmi dă și ne dă o lecție usturătoare. Rezultă din ea că toți cei care abordăm chestiunea antisemitismului din România nu doar că ne înscriem în falș (cum se spunea pe vremuri), ci suntem și oportuniști. Mai precis, niște „oportuniști grețoși”: „Problema antisemitismului nu există în România (nu am zis-o eu, au zis cei din comunitatea evreiască). Problema securismului și a comunismului rezidual există din plin. Nu preocupă pe nimeni. A atrage atenția asupra antisemitismului pe care nu îl văd nicăieri nici dacă-l caut cu lumânarea, este doar o formă grețoasă de oportunism. Ca și tăcerea intelectualității române în genocidul în derulare… căci să nu confundăm anti-sionismul cu antisemitismul – a zis un mare profesor universitar evreu”.

Am o dilemă. Unde să-l plasez pe Liviu Mihaiu – la negaționiști sau la analfabeți funcționali? Analfabet funcțional parcă n-ar fi, din moment ce statul român i-a încredințat o înaltă funcție, aceea de guvernator al Deltei – chit că numirea a fost cu cântec și s-a soldat cu trimiterea la închisoare a lui Bogdan Olteanu pentru șpaga de un milion de euro dată de Sorin Ovidiu Vântu. Așa a ajuns Mihaiu să ocupe o poziție-cheie. Rămâne ipoteza negaționismului, pe care Liviu Mihaiu pare s-o ilustreze din plin. O simplă vizită la oricare din sediile comunității evreiești (pe care o invocă) i-ar fi deschis ochii. Dovezile sunt atât de multe și de triste, încât e o nerușinare să le negi. Dar hai să nu-l scoatem pe Liviu Mihaiu din casă pe gerul ăsta. Se poate lămuri chiar stând la căldură și citind, pe Internet, o publicație numită Incorect politic. Iar după ce o încheie, poate trece și la Certitudinea, unde va avea surpriza de a-l regăsi în echipa redacțională și pe… Mihai Eminescu, cot la cot cu, între alții, ilustrul Lazăr Lădariu. Ceea ce spune totul despre nivelul halucinant la care s-a ajuns. Îi țin la dispoziție lui Liviu Mihaiu și titlurile altor publicații de aceeași teapă, care debordează de un antisemitism visceral.

Pentru a pune în evidență absurditatea afirmațiilor negaționiste ale lui Liviu Mihaiu, mă rezum să-l citez pe Vasile Popovici, care a avut o reacție de o claritate morală și factuală care, în mod normal, ar fi trebuit să pună capăt discuției:

„N-aș fi așa sigur ca dvs. când afirmați că nu există antisemitism în România. Dar multiplele luări de poziție AUR? Dar Coja și Roncea și acoliții? Dar securiștii de rit vechi de la «Săptămâna», morți care n-au murit (vă pot da niște amănunte și din mediul universitar)? Dar tot cercul din jurul lui Vadim, care s-a dus la Satana, însă oamenii lui sunt tot aici? Dar campania anti-Soros a lui Dragnea din 2017, 2018 etc., după model Viktor Orbán, în condițiile în care Soros nu mai finanțează nimic în România de o groază de timp și oricum nu finanța nimic discutabil decât pentru gașca Secu? Dar atacurile din 2020-21 contra actriței Maia Morgenstern? Dar ce vedem acum? Deloc nu cred că antisemitismul a dispărut la noi. Și nu văd nici ce ar avea de câștigat cei ce se ridică împotriva antisemitismului. Vă spun eu: nimic! Și vă spun ca unul care a făcut două săptămâni grevă parlamentară în anii ’90 contra politicii antisemite afișate de Vadim și PRM-ul lui. Singurul rezultat: n-am primit salariu pe jumătate de lună”.

Numai că apărătorul lui Dan Culcer — de la al cărui articol antisemit din Vatra a pornit discuția – nu se oprește la negarea unor fapte limpezi ca lumina zilei. Printr-un procedeu diversionist pe care nu-l mai practică nici securiștii, Liviu Mihaiu încearcă să stabilească agenda de lucru a oportuniștilor – între care, în mod cert, mă prenumăr. Adică s-o lăsăm mai moale cu denunțarea antisemitismului și să pornim o luptă împotriva securismului și a comunismului rezidual. Din una, două: ori Liviu Mihaiu e amnezic, ori total neștiutor în legătură cu activitatea mea și a colegilor mei. Din cele aproximativ 1500 de articole pe care le-am publicat în ultimii treizeci și unu de ani numai în România literară, cel puțin două treimi au fost dedicate exact securismului și „comunismului rezidual”, cum îl numește el. Iar alte câteva sute s-au ocupat de comuniștii propriu-ziși, la cei camuflați în corecți politic. Așa încât, la acest capitol, îi răspund asemeni lui Nenea Iancu: a se slăbi, Mitică!

Gravissimă e și aserțiunea lui Mihaiu legată de orbirea clasei intelectuale de la noi în chestiunea definită de el ca fiind „genocidul în derulare”. Adică războiul dus de statul Israel împotriva teroriștilor din Gaza. Ca mulți alții, Liviu Mihaiu omite convenabil ziua de 7 octombrie 2023, când trupe de islamiști au măcelărit peste o mie două sute de evrei și au luat câteva sute de prizonieri – dintre care mulți sunt încă ținuți în catacombe, alții deja morți și câteva zeci eliberați. Aici, fostul redactor de la Academia Cațavencu, fostul Guvernator al Deltei îngroașă rândurile celor care, printr-o miopie voluntară, cred că tragicele evenimente care opun armata Israelului forțelor teroriste extremiste din subteranele Gazăi au debutat pe 8 octombrie.

Alăturându-se categoriei, deloc mici, de indivizi care contribuie la rescrierea, chiar sub ochii noștri, a istoriei, Liviu Mihaiu se relevă a fi nu doar un adept al teoriilor conspiraționiste, ci și un emul al grupărilor, multe de inspirație moscovită, potrivit cărora crimele din 7 octombrie 2023 n-au existat, dar a existat în schimb un plan bine chibzuit al evreilor de a invada Gaza. Printr-o simplă modificare de accent, Gaza se relevă a fi un bastion al drepturilor omului, al păcii, al toleranței (mă mir că nu și al feminismului și al LGBTQ+), în timp ce evreii s-au metamorfozat în teroriști sângeroși care extermină „luptătorii pentru independență”. Astfel, un război dus după reguli clasice, devine un „genocid”, iar fundamentaliștii care și-au propus lichidarea civilizației euro-atlantice sunt super-eroii unui nou mod, luminos, de a vedea viitorul lumii.

Liviu Mihaiu s-a alăturat, pasămite, discursurilor care accentuează „criza umanitară din Gaza” (cât se poate de reală, așa cum se petrece, din păcate, în cazul oricărui război), exonerând componenta teroristă islamistă, întinsă deja la nivel planetar. Ea derivă din marotele mai vechi ale fostului jurnalist de la revista de „moravuri grele” (titlu întru totul adecvat prestațiilor lui Mihaiu), binecunoscut și pentru pozițiile sale anti-Ucraina, un alt subiect care a împărțit lumea în sprijinitori ai invadatorului rus și adepți ai țării care, de vreun deceniu și ceva, își caută cu disperare drumul spre democrație. Or, în clipa de față, antisemiții și pro-rușii s-au cantonat pe aceleași baricade. Oare unde s-o fi aflând Liviu Mihaiu?

 

Articol publicat şi în România Literară.

 


Google News icon  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News


Print Friendly, PDF & Email

Alte articole ...

3 Comentarii

  1. LevSt. spune:

    „…referitor la derapajul antisemit al lui Dan Culcer…”___–-___chiar azi, cautand ceva f. personal, am notat ca la art.lui RC ( de pe Presshub-unde sunt total cenzurat), d-l D.Culcer, a raspuns comentariului meu, e adevarat ca la mai bine de o luna, de unde intreruperea comunicarii, pentru ca -deobicei- raspunsurile se dau in cateva zile, tocmai pentru a fi sigur ca „adrisantul” inca mai este ” pe frecvente”, sigur ca nu-i reprosez nimic pentru acest neajuns, trebuie sa fie niste motive solide(sau nu, oricum nu conteaza), insa vreau sa reiterez ca (dupa atata timp-mai bine de „Dupa 20 de ani”!) nu mai stiam exact ce si cum, asa ca am fost abbiguu si am zis -despre „bransa”- , deci am zis ” sau cam asa ceva”, in sfarsit, nici acest aspect nu este capital, cine vrea sa vada intreg „asaltul’, poate citi art.(de pe Presshub), in care d-l D.Culcer vine cu o multime de argumente si trimiteri, care -poate- vor aduce o limpezire a acestor acuzatii de antisemitism…///”Derapajul antisemit al lui Dan Culcer…”(Presshub-Razvan Chiruta)LevSt. 14/12/2023 LA 15:54
    destul de echivoca argumentatia ca DC este antisemit, desi poate fi „la sange” (dar se automodereaza), insa s-ar putea sa fie o persoana credincioasa sau chiar religioasa, motiv pentru care (banuind asta), nu i-am reprosat nimic si niciodata, cand -in anul 2000- i-am trimis niste mesaje ( la revista Asymetria) pentru a-mi publica o carte f. speciala, a zis ca vrea sa-mi cunoasca CV-ul, pentru ca „publica doar lucrari de la persoane cu ceva activitate in bransa”( sau cam asa ceva), am lasat-o balta, vorba iliescului, „nu poti sa-i pui omului sula in coaste!”

    Răspundeți
    Dan CulcerDan Culcer 24/01/2024 LA 15:14
    Bună ziua, Domnule LevSt. Aveți probabil încă adresa mea mail. Nu-mi amintesc de mesajul meu de răspuns. Textul pe care îl citați între ” , că ar fi răspunsul meu, nu corespunde manierei mele de a răspunde unor colaboratori eventuali. Cuvântul branșă nu-l folosesc deloc. De aceea vă rog să-mi trimiteți atât ipoteticul meu răspuns cât și cartea foarte specială despre care pomeniți aici. Vă voi răspunde după lectură. Adresa mea fiind publică o pot înscrie aici : romanipresse@gmail.com Cu tot binele, Dan Culcer

  2. LevSt. spune:

    Interesat de subiect, m-am uitat pe mai multe pagini, iar pana acum impresia mea este ca pentru a-l considera pe D.Culcer antisemit,, nu are o baza solida, lipsesc-din ecuatie- doua elemente cheie, anume consecventa/ persuasiune si doi), nu am gasit niciun repros facut de institutii evreiesti, probabil tocmai pentru ca nu exista fundament, practi ceace spune D.C. in articolul cu „Steaua lui…”, este un comentariu/analiza a unui fapt petrecut, iar o analiza obiectiva este echidistanta, cea ce lasa loc de interpretari(mai ales fortate), fie pentru o parte , fie pentru alta, ba si pentru a treia parte, care-l va acuza pe autor de duplicitate si ca-si va defini gandurile, „in viitor” dupa cum va bate vantul…Cred ca adevarati antisemiti sunt alti romani, care ani si ani, au proferat tot soiul de defaimari (la adresa evreilor), ba unul dintre ei ( colonel de rezerva-deci in structurile statului), a scris „carti”, ceace dovedeste ca fosta si actuala securitate inca merg si pe vechea ideie/practica,’Dezbina si stapaneste”, ei sunt cei care finanteaza asemenea indivizi(inclusiv prin salarii si pensii de lux, total nemeritate), tocmai pentru a mentine tensiunile interetnice ( printre altele) , pe care le „rezolva” ei*, forma de o minima justifcare pentru salariile si beneficiile de mare lux… Oricum, Romania este plina de xenofobi, de toate sorturile, doar ce am survolat un articol in care se cere populatiei sa nu mai cumpere de la firme evreiesti, incitare care ar trebui sanctionata chiar de guvern, indiferent de ce firme este vorba, practic incitarea este la sabotarea comertului romanesc ( a economiei generale),pe motive etnice. religioase, etc…Este vorba de un „articol” scris de asa-zisul avocat mihai-rapciuga -bucurestiului, de fapt un mardeias si recuperator (omul infractorilor), care este un extremist psihopat, dar -undeva 5-7 ani in urma, fostul deputat Radu Cerna(?) l-a facut arsice-la o emisiune Tv_ si pe el si pe asociata sa, o idioata cu ifose de superfemeie…(* cazul „Radicalizatului” tanar din Craiova, arestat-poate inca inchis- pentru ca scria chestii radicale pe internet si -parea- ca vireaza spre islamism (care este treaba lui), iar ei l-au arestat fara nicio justificare legala, desi ar fi trebuit sa astepte pana „radicalizarea” se contura fizic/concret, prin cumparare-ilegal- de arme , munitii, sau alte mijloace de a produce un act terorist…)

  3. LevSt. spune:

    mai jos, dintr-un comentariu al lui D. Culcer, reiese ca un ziarist al E. Libere, a facut o investigatie, de unde s-a tras o concluzie deosebita, anume ca respectiva actiune ar fi fost facuta nu ca un o actiune antisemita, ci dimpotriva, iar in concluzie se insera si un alt motiv ” denigrarea R.Moldova”, pentru mine neclar, adica cum denigrezi -in acest fel- o tara, in speta si o tara mica si neimportanta, in special in relatia cu statul si poporul Izrael?!:

    „Poliția sugerează că stelele lui David au fost desenate la Paris la comanda lui Ilan Șor
    28 noiembrie, 2023
    (Aliona Ciurcă-Europa Libera-Chsinau)

    Oamenii legii sugerează că operațiunea din Franța ar fi fost organizată de Ilan Șor, pentru a „denigra imaginea Republicii Moldova”… .„dirijate de grupul criminal Șor”.
    Prizenco a recunoscut Europei Libere că i-a recrutat pe moldovenii care au desenat stelele lui David la Paris. El spune, însă, că ar fi făcut-o la solicitarea unei organizații evreiești și că n-a fost vorba de o acțiune antisemită, ci de una de susținere a comunității evreiești,…”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.