Faptul că aproape toată lumea apreciază democrația în lumea post-comunistă nu înseamnă că valorile liberale sunt prevalente. În general, au fost intelectualii cei care au confecționat discursuri care au justificat identificările și proiecțiile naționale. La rândul lor, masele mobilizate...
Învăţământul românesc este în grea suferinţă. Nici pe departe nu ne putem lăuda cu rezultate bune spre foarte bune la Evaluarea Naţională. Rezultatele de la Evaluarea Naţională în comparaţie cu rezultatele de la testele PISA Mare bucurie mare, în...
Câteva observații cu privire la toată povestea legată de amendamentul la Legea Educației. Mai precis, câteva observații legate de protagoniști şi de situaţia creată. (…) Avem o dispută naţională despre o teorie pe care adepţii ei nu pot să o...
Lecţia revoluţionară pe care radicalii americani o predau umanităţii a inclus un nou capitol pedagogic: după reacţionarul Washington, un anume Cervantes, îndepărtat autor european al unui obscur roman de început de secol XVII, a fost eliminat din canon, iar statuia...
Îndrăznesc să sugerez că în actuala dispută generată de amendamentul la Legea Educației, lucrurile ar trebui privite cu mai mult calm și detașare academică, cu o necesară moderaţie lipsită de pasiuni. Dar mai ales, cu mai multă claritate conceptuală și...
Indiferența informațională, inerția, ignoranța asumată se impun pas cu pas ca reacții firești la mediul de viață, un „mono-partidism” steril și atotbiruitor. Asocierea directă a informării cu practicarea unor roluri-cheie în dinamica și ordinea instalate aflate în impas, învechire,...
Ceea ce părea de neimaginat a devenit, în era digitală, fapt divers consemnat ca atare: o statuie a lui George Washington a fost vandalizată şi doborâtă într-un oraş american. Fondatorul republicii a fost denunţat de noile gărzi roşii americane ca...
Pentru mulți români, Revoluția a părut deraiată, confiscată sau trădată de către operatori cinici care au preluat puterea în timpul încețoșatelor momente ce au urmat prăbușirii despotismului lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. A fost ca și cum, împușcându-i pe...
Cele două sau trei luni de pandemie, dominate de atrocitatea cifrelor și de teroarea graficelor, au pus în umbră problemele grave ale ultimilor ani din lumea occidentală. Într-o perspectivă cinică, pandemia s-a dovedit a fi cel mai eficace agent diplomatic...
Stați cu toții liniștiți. Cei care vreți să le spuneți copiilor că indiferent de sexul biologic pot să se simtă ce vor ei, e treaba voastră. Cei care nu vreți ca școala să le spună copiilor asta stați și voi...
Ne aflăm în faţa unei variaţii pe tema a ceea ce este numit “paradoxul liberalismului” sau “al democraţiei”. Cum poţi menţine o comunitate deschisă şi liberă şi democrată în faţa unor grupuri organizate care profită de principiile funcţionării sistemului pentru...
Practica de mutilare critică pe care o exersau asupra clasicilor pontifii realismului socialist din democraţiile populare redevine un semn al corectitudinii intelectuale. Jdanovismul este, în noua era digitală, norma în funcţie de care opera de artă este evaluată. Ceea...
Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare. Mesajul adresat de OSCE în 3 mai, Ziua Mondială a...
Încă de la bun început, regimul Iliescu a suferit de un deficit de legitimitate printre votanții români educați și s-a bucurat de un sprijin masiv din partea țăranilor, muncitorilor industriali și birocrației de stat. Iliescu a pretins că reprezintă aspirațiile...
În vâltoarea evenimentelor de acum, mulți oameni simt nevoia unor argumente simple, chei de citire ale realității, care să îi ajute să se poziționeze în una din taberele aparent beligerante. Escrocheria constă în asimilarea tuturor celor care nu vor nici...
Cei treizeci de ani de postcomunism ai României stau sub semnul anului 1990: lunile de atunci au modelat viitorul care a devenit prezentul în care suntem prizonieri. Personajele şi faptele de atunci pot să pară istorie, dar semnele lor sunt...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
