Cum ne furăm singuri căciula la Evaluarea Naţională


Învăţământul românesc este în grea suferinţă. Nici pe departe nu ne putem lăuda cu rezultate bune spre foarte bune la Evaluarea Naţională.

 

Rezultatele de la Evaluarea Naţională în comparaţie cu rezultatele de la testele PISA

Mare bucurie mare, în urma rezultatelor la Evaluarea Naţională. Cele mai bune rezultate din ultimii ani, un număr dublu de elevi cu media 10, comparativ cu anii trecuţi. Partea proastă este că avem şi tabloul învăţământului gimnazial oferit de testele PISA în decembrie 2019. Cui dăm crezare?

Sistemului nostru de evaluare, sau celui internaţional oferit de PISA? Criteriul ar fi PIB/locuitor al ţărilor aflate în fruntea clasamentului PISA vs ţările aflate în coada clasamentului. Şi aflăm care sistem de evaluare este „defect”. Am auzit şi teoria că sistemul nostru de învăţământ şi de evaluare este mai bun, chiar dacă suntem săraci. Săraci, dar culţi!

Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Rezultatele de le Evaluarea Naţională nu sunt nici pe departe aşa cum se spune. Nu sunt nici măcar bune, pentru că sistemul nostru de evaluare este „varză”, nici pe departe îndreptat spre aflarea adevărului despre sistemul nostru educaţional.

În materie de evaluare, distribuţia Gauss reprezintă un instrument managerial de analiză a rezultatelor performanţei, destinat îmbunătăţirii obiectivităţii procesului de evaluare. Clopotul lui Gauss, cum mai este denumită distribuţia, ne spune, simplificat, ca majoritatea mediilor la o evaluare de asemenea proporţii trebuie să grupeze în jurul notelor 6,50-7. Puţine note mari şi foarte mari, şi la fel de puţine mici sau foarte mici. În caz contrar, sistemul de evaluare este „defect”, fie subiectele n-au fost bine alese, fie supravegherea la examen nu a fost suficient de vigilentă.  În universităţi, profesorii îşi pun rezultatele la examene pe o curbă Gauss. Dacă abaterea de la curba teoretică este mare, se trage concluzia că subiectele au fost prost alese.

Iată cum arată distribuţia mediilor de la Evaluarea Naţională, însoţită de comentarii.

Culoarea neagră reprezintă distribuţia Gauss ideală. Nu are nimeni pretenţia că distribuţia mediilor de la Evaluarea Naţională să cadă exact pe curba lui Gauss, dar abaterile sunt mult prea mari ca să poate fi trecute cu vederea.

Este inacceptabil ca 30% dintre elevi să ia note sub 5 la matematică, când note de 5, 6 se puteau lua doar cu cele patru operaţii aritmetice şi câteva formule simple de arii şi volume.

La polul opus, avem 4600 de medii de 10 la limba romană, şi 3250 la matematică. Vom avea licee la care ultima medie de admitere va fi…  10! La limbă română 61,55% dintre medii sunt cuprinse între 7 şi 10, şi doar 16,10% sub 5. Atunci cum se explică că la testele PISA 44% dintre elevi au fost găsiţi analfabeţi funcţionali, adică citesc dar nu înţeleg ce citesc. Pe cine să credem? T

ot la limbă română se întâmplă un miracol. 28% dintre elevi au medii între 9 şi 10, deşi la testele PISA suntem pe penultimul loc în Europa  la citirea şi înţelegerea textelor. O fi adevărat că „românul s-a născut poet”, dar în piaţa muncii nu se prea caută poeţii…

La matematică, 43,85% au luat între 7 şi 10, adică sunt buni şi foarte buni la această disciplină, 30% au luat note sub 5, iar între 5 şi 7, acolo unde curba lui Gauss spune că trebuie să avem majoritatea notelor, la noi găsim doar 26% din note!

Toate aceste observaţii şi altele care se pot deduce din documentarul ministerului ne arată că învăţământul românesc este în grea suferinţă. Nici pe departe nu ne putem lăuda cu rezultate bune spre foarte bune la Evaluarea Naţională, mai ales că ele sunt în flagrantă contradicţie cu testele PISA. Cui dăm crezare, sistemului nostru de evaluare sau testelor PISA, administrare de o organizaţie internaţională, OECD?

 

Principalele cauze ale acestei situaţii

Arhitectura curriculară de la noi este „defectă”, nu răspunde cerinţelor şi nevoilor societăţii româneşti la această etapă a evoluţiei sale. Se discută de ani buni despre această problemă, fără rezultat. Programele sunt prea stufoase, teoretizante, tratează toţi elevii cu aceeaşi exigenţă, astfel încât mulţi nu învaţă nici ce ar putea învăţa în condiţii decente. Soluţia ar trebui să vină de la ministerul Educaţiei, dar nu vine.

  1. Sistemul nostru de evaluare sumativă, a competenţelor câştigate de elevi după un ciclu de învăţământ, este „varză”. Dovadă, diferenţele majore între distribuţia lui Gauss, şi distribuţia reală a notelor de la examenele noastre.
  2. Nu sunt folosite orele de CDŞ (Curriculumul la dispoziţia şcolii) pentru remediere, pentru sprijin acordat, în grupe mici de elevi, celor care raman în urmă.
  3. Sistemul de management al învăţământului nostru este alcătuit din politruci, oameni de partid, care habar nu au, n-au auzit în viaţa lor de distribuţia Gauss. Atunci ce pretenţii poţi avea să ştie lucruri esenţiale de filosofie curriculară?

Toate aceste minusuri trenează de 20 de ani, nimeni nu le percepe şi pricepe. Noroc cu evaluările internaţionale, de tipul testelor PISA, să mai aflăm şi noi cum stăm la sistemul educaţional. Ultimii din Europa!

 

 Articol publicat şi în Adevărul.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.