În noiembrie 1956, Gheorghiu-Dej l-a trimis la Budapesta pe Valter Roman să-l convingă pe Imre Nagy (refugiat în Ambasada Iugoslaviei) să accepte să meargă în România împreună cu cei mai apropiați colaboratori ai săi. Era o misiune de maximă încredere...
Nu cred că există în istoria intelectuală românească un autor care să fie atât de actual precum E. Lovinescu (1881-1943). Vorbesc despre actualitatea etică, politică, estetică. O actualitate care transcende imediatul, dar nu-l ignoră. Pentru că în această imediatitate se...
Observ că se fac tot felul de referințe la/analogii cu fascismele interbelice. Cum m-am ocupat şi mă ocup în continuare de fenomenele totalitare, cred că este util să înțelegem că toate fascismele sunt mișcări politice şi ideologice revoluționare. Revoluții naționaliste,...
Se scrie mult în aceste zile despre revenirea fascismelor. Nu a unui fascism omogen, ci mai degrabă a unor inițiative politice care apelează la frustrări, fobii şi nelinişti, să le spunem, postmoderne. Liberalismul politic este denunțat ca lipsit de rădăcini...
Între partidul-mişcare şi ideologie există întotdeuna o relaţie mediată. Chiar şi Marx, atunci când susţine că filosofia trebuie să se realizeze prin transformarea într-o armă a revoluţiei, nu uită că teoria îşi menţine un statut, o demnitate de sine stătătoare....
Este nevoie de ceea ce în engleză se cheamă “revisiting the past”. Nu pentru a-l rescrie conjunctural şi conjuncturist, ci pentru a decela semnificaţii devenite tot mai limpezi în timp. O etică a neuitării, în sensul definit de Monica Lovinescu,...
Am studiat atent anii ’30. Există la ora actuală similitudini care nu pot fi ignorate, dar ele nu înseamnă că istoria se repetă. Agresiunea Rusiei, rezistenţa Ucrainei şi mobilizarea Occidentului sunt fenomene noi şi trebuie explicate în coordonatele lor politice,...
Relația dintre intelectualii comuniști și regimurile liberticide pe care le-au preamărit trebuie discutată cu onestitate, rigoare și discernământ moral. Am încercat, împreună cu istoricul de artă elvețian originar din România, Radu Stern, să facem acest lucru în cartea noastră...
Am polemizat acum câţiva ani, înainte de stingerea sa din viaţă, cu profesorul Ion Ianoşi. Mă atacase în al său masiv volum memorialistic intitulat Internaţionala mea. Căutase cu penseta citate din tinereţe care, credea el, mă „demascau” drept un „renegat”....
Doina Cornea s-a stins din viaţă la 88 de ani, pe 4 mai 2018. A întruchipat, înainte şi după prăbuşirea dictaturii, ceea ce numim curaj civic. Textele ei, transmise la postul de radio Europa Liberă, erau de o vibrantă francheţe....
Tucker Carlson a trecut cu arme şi bagaje în tabăra celui mai virulent şi otrăvitor putinism. Nu știu dacă Aleksandr Dughin este „creierul lui Putin”, dar este în mod cert unul dintre principalii ideologi ai proiectului geopolitic ruscist. Este unul...
Trecutul nu este o altă țară. Trecutul nu trece dacă nu se dezvăluie şi nu se spune adevărul. Un adevăr nemăsluit, necosmetizat, neîndulcit. A trecut neobservată apariția unei cărți* realmente esențiale pentru înțelegerea istoriei României în timpul dictaturii comuniste. Jurnalistul...
Lenin a inventat bolşevismul, modelul doctrinelor şi instituţiilor totalitare din secolul XX. Fondatorul Uniunii Sovietice, Vladimir Ilici Lenin, s-a născut pe 22 aprilie 1870, în oraşul Simbirsk din Imperiul Rus. Adeziunea sa la mişcarea revoluţionară a avut cauze psihologice...
Emil cel fără-de țară, Emil cel fără-de-linişte, Emil cel bolnav de insomnie şi de Weltschmerz. A fost, nu mă îndoiesc, cel mai central european intelectual român (dar şi francez) al veacului XX. A trăit o existenţă sub zodia utopiei, a...
Partida Rusă în România nu e câtuși de puțin o himeră, o nălucire. E ubicuă, revanșardă şi nefastă. Ea există aievea şi cuprinde personaje din ambele extreme. Academicieni, profesori universitari, oameni de afaceri, formatori de opinie, demagogi plecați cu sorcova,...
A plecat dintre noi Nicolae Manolescu, critic și istoric literar din marea tradiție ilustrată de Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, George Călinescu, Tudor Vianu. Este o imensă pierdere pentru cultura umanistă românească. Vestea am primit-o de la Mircea Mihăieș. Încerc...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
