Antinomiile radicalismului utopic
Lenin a inventat bolşevismul, modelul doctrinelor şi instituţiilor totalitare din secolul XX.
Fondatorul Uniunii Sovietice, Vladimir Ilici Lenin, s-a născut pe 22 aprilie 1870, în oraşul Simbirsk din Imperiul Rus. Adeziunea sa la mişcarea revoluţionară a avut cauze psihologice şi intelectuale discutate pe larg în cărţi fundamentale datorate unor Alain Besançon, Robert V. Daniels, Robert Gellately, Richard Pipes, Victor Sebestyen, Robert Service, Leonard Shapiro, Boris Souvarine, Robert C. Tucker, Adam Ulam. Lenin a inventat bolşevismul, modelul doctrinelor şi instituţiilor totalitare din secolul XX. Stalin şi Zinoviev au decretat că leninismul şi bolşevismul sunt sinonime. Scopul era să-l discrediteze pe Troţki şi să confecţioneze imaginea “troţkismului” ca o ideologie străină de şi chiar ostilă leninismului.
Lenin a fost un posedat în sensul dostoievskian. Revoluţia, în mintea sa, trebuia să fie totală, necruţătoare, asemeni unei dezlănţuiri de forţe naturale. Doar că, în filosofia sa politică, voinţa umană era forţa demiurgică menită să zguduie lumea din temelii şi să dea naştere unei societăţi perfecte. Lenin credea că a descoperit calea spre Paradisul terestru. Axiomele leninismului, codificate de Stalin, devin “călăuza” înaintării spre comunismul profetizat de Karl Marx. Ideologia promitea salvarea în această lume, este o soteriologie imanentizată. Scopul final este sacralizat. Leninismul este o teologie politică în care proletariatul este, spre a-l cita pe tânărul Marx, “clasa-Mesia a istoriei”.
Eram student când am citit studiul lui Louis Althusser Lenin şi filosofia. Scria el că Lenin nu a creat o nouă filosofie a practicii, ci mai degrabă o nouă practică a filosofiei. Cred că nu greşea, dar este nevoie de o adăugire. Lenin a creat practică teroristă a filosofiei. Teroarea ca experiment deopotrivă teoretic şi practic.
Lenin a profesat şi a practicat radicalismul utopic. El a conceput ab ovo patternul “partidului de tip nou” format din revoluţionari de profesie, dispuşi la orice sacrificiu, inclusiv cel al propriului intelect, pentru triumful Cauzei. Disciplina perinde ac cadaver s-a îngemănat cu un centralism antidemocratic care interzicea gândirea autonomă. Partidul, adică liderul, nu poate greşi.
Leninismul a fost şi rămâne un sistem ideologic închis, imun la semnalele realităţii. Lenin a murit pe 21 ianuarie 1924. Mitul revoluţiei mondiale împotriva Occidentului “în putrefacţie” supravieţuieşte în retorica antiglobalista, “suveranista” şi putinofilă a timpurilor noastre.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
