Un răcnet numit AUR

Se scrie mult în aceste zile despre revenirea fascismelor. Nu a unui fascism omogen, ci mai degrabă a unor inițiative politice care apelează la frustrări, fobii şi nelinişti, să le spunem, postmoderne. Liberalismul politic este denunțat ca lipsit de rădăcini şi de suflet. Se propagă ideea unei “tămăduiri” a corpului politic. Astfel intra în scenă demagogii populişti, pseudoprofeţi şi şamanii în căutare de prozeliți.

AUR face din huliganism un modus operandi politic. Este exact opusul moderaţiei. Este deliberat indecent, zgomotos, agresiv. Este întruchiparea unei ţâfne de ţoapă jignită. La Timișoara, comandoul AUR a sabotat dezbaterea democratică prin zbierete şi urlete. Nu se va opri acolo. Inițial inventată în structurile dezinformării, formaţiunea este acum autopropulsată.

AUR este o mișcare extremistă, antiprocedurală şi, în fond, anticonstituţională. Apelează la violenţă verbală şi, uneori, chiar la aceea stradală. Urmărește intimidarea adversarilor şi înregimentarea fanatică a adepţilor. Asemeni cuziştilor şi legionarilor în anii interbelici, asemeni comuniștilor după 23 august 1944, AUR disprețuiește democrația şi tot ceea ce înseamnă spiritul legilor. AUR privește admirativ spre Est din rațiuni politice, ideologice şi psihologice. AUR este putinismul în costum național românesc. O făcătură sinistră.

Niciun intelectual demn de acest nume nu poate intra în acest amalgam de isterie şovină şi pompierism patriotard. Niciun susținător al democrației nu-i poate găsi alibiuri. Pentru cetățenii care prețuiesc democrația, AUR este nefrecventabil. Nu cred că democrația din România, cu plusurile şi minusurile,  este în pericol. Dar cred că lăsată să-și facă de cap cu impunitate, mișcarea poate eroda încrederea socială şi submina statul de drept. AUR este un fascism local încă în stare embrionară, nociv şi nefast.

Articol publicat şi în Contributors.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News