N-am mai deslușit, după alegerile din iarna trecută, nici cea mai măruntă intenție a Uniunii Salvați România de a repune pe tapet proiectul de lege privind interzicerea prin lege a organizațiilor și propagandei comuniste în România. Inițiativa merită reamintită, pentru...
În universul mental al lui Iosif Vissarionovici Stalin, evreii erau asociați cu menșevicii, dar, și mai sedițios, cu opoziția intrapartinică dirijată în anii 1920 de Lev Troțki, Lev Kamenev și Grigori Zinoviev. În vreme ce Stalin apăra interesele aparatului...
Una din caracteristicile noului val comunist e mentalitatea cetății asediate. Ea se traduce printr-o vigilență isterică, prin certitudinea că inamicii se află pretutindeni și că nu e decât o chestiune de clipe până vor pune mâna pe satâr și ghioagă pentru...
Izbucnirile xenofobe ale Conducătorului, romanțarea trecutului arhaic al României, identificarea cu miticele căpetenii traco-dace și despoticii voievozi feudali, fascinația pentru corporatismul organic și reabilitarea simbolurilor etnice și militariste au avut origini cu mult mai profunde decât psihologia personală a lui...
Politica prudenţei a fost denunţată în România şi privită cu suspiciune. În locul abordării atente, ce face apel la responsabilitate individuală şi la sentimentul de autonomie inerent oricăruia dintre cetăţeni, statul român a preferat înfricoşarea şi recursul la politici cel...
Wiener Zeitung, unul dintre cele mai vechi ziare de pe continent, fondat în 1703, stă să dispară din cauza politicilor confuze ale Guvernului austriac. Anunțul a fost făcut de Otmar Lahodynsky, până recent președintele Asociației Europene a Jurnaliștilor și...
Prin criminalizarea celor care nu aderă la dogma salvaționistă a lui Marx și Lenin se vizează decerebrarea societăților, astfel încât noul opiu turnat în cantități gigantice în mințile oamenilor să aibă un efect paralizant. Dacă pentru Marx religia este...
Succesul lui Nicolae Ceaușescu în interiorul elitei comuniste românești și victoria sa asupra unor rivali puternici în luptele care au urmat decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe 19 martie 1965, a fost în mare măsură prefigurat, predeterminat și facilitat de istoria...
Nimic nu este ceea ce pare în politica românească, iar moştenirea domnului Dragnea durează, dincolo de soarta penală a celui care i-a fost arhitect. Şi aceasta pentru că Liviu Dragnea nu a fost niciodată o voce izolată, ci a exprimat,...
„Poetica epurării” a reglementat spațiul ideologic în cadrul corpului social și politic al organizării politice de tip sovietic, redefinindu-i pe „aleșii” comunității și reîntărind rolul mesianic al acestora. Pe cale de consecință, istoria sacră a mișcării a fost rescrisă în...
Prezentul etern al erei digitale este asemeni unui teribil malaxor ce devoră, animat de energie insaţiabilă, amintiri, culori, voci, sentimente. Ca şi cum, în acest univers în care suntem captivi, mai contează doar clipa efemeră a postării de pe Facebook...
M-am întrebat întotdeauna de ce comunismul a făcut din religie un dușman neîmpăcat. Desigur, explicația esențială se află în concepția cras-materialistă care stă la bazele acestei ideologii. Dar asta nu e totul. Difuz, adepții lui Marx și Engels știau...
O oarecare fierbere în jurul schimbărilor preconizate la TVR și la SRR animă discuția despre viitorul incert al mediilor publice din România. Nimic nou, se întâmplă la fiecare schimbare de regim politic. Partidele abordează chestiunea în aceiași termeni de...
În memoriile sale, Ion Iliescu – președinte al României între 1990-1996 și 2000-2004 și fost membru al elitei de partid sub Nicolae Ceaușescu –admitea că, spre finalul dictaturii, Partidul Comunist Român încetase să mai performeze vreunul dintre rolurile sale tradiționale...
Comunismul nu rezistă în condiții de concurențialitate. Obsesia de căpătâi a bolșevicilor de pretutindeni o constituie eliminarea de pe scena publică a oricărui competitor. Nu e doar o chestiune istorică, moartă o dată cu Lenin, Stalin și Mao, ci o...
După un an, bilanţul pandemiei, din punct de vedere politic, este unul cât se poate de clar şi de neliniştitor: naţiunile democratice traversează cel mai lung interval de suspendare / suprimare a libertăţilor. Siguranţa sanitară a constituit fundamentul pe care...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
