Lucrul cel mai grav comis de PSD și de aliații săi este, cred, înfiorătoarea degradare a spațiului public, monstruoasa poluare cu insulte, infamii, minciuni sfruntate. Lipsa de respect pentru cetățean a atins cote paroxistice. Profesionalismul a fost și este...
80 de ani de la moartea lui Mihail Sebastian, cel care a înţeles printre primii şi prea puţinii intelectuali din secolul 20 incompatibilitea dintre adevăr şi ideologie. Primul termen înseamnă calea vieţii, al doilea, mortificare. Mihail Sebastian, evreul roman de...
Depunerea jurământului de către Preşedintele Nicuşor Dan încheie cea mai dramatică dintre crizele politice din România de după 2007. O dată cu validarea alegerii sale, republica se poate angaja, timid, pe un drum al reconstrucţiei. Deceniul lui Klaus Iohannis...
Se poate întemeia cronologic pe învingerea răului care îl sabota, pe firescul entuziasm întremător, revenirea rapidă la luciditate, necesara speranță adecvată la realitate, urmate de promovarea și inserarea sistematică în țesutul social a ordinii, rigorii și meritocrației ca instrumente principale...
Avem puțini autori capabili să mențină un ritm al creației pe o durată îndelungată, la o intensitate și la o înălțime a ideii atât de mari cum o face Gabriel Liiceanu. Orice degustător de texte literare va fi sedus de...
Azi am recitit Dragul meu turnător. Carte care nu iartă. Peste 400 de pagini de chirurgie morală. Cum să ierţi când ei îşi fac de cap în continuare? Când, departe de a se căi, îţi dau cu tifla? Printr-o...
Fanatizarea isterică e falimentul social al oricărei religii. Inclusiv politice. Inclusiv al „creștinismului” politizat și degenerat într-o creștinătate bezmetic naționalistă, smintită de propagandiști cu promisiunea fals aurită a raiului pe pământ. Creștinismul este o religie a Cărții (cărților), a...
„Să crească salariile (dacă se poate, începând cu magistrații și militarii) și pensiile (mai ales pe cele speciale), să creeze locuri de muncă (bine-ar fi, la stat), să ieftinească totul (începând cu casele), să dea la oameni (orice)!” Cam acestea...
Din fericire s-a adeverit că societatea românească, deși grav infestată de populism deversat de o abjectă propagandă, are încă anticorpi axiologici și antitotalitari. Nu e ușor hipnotizabilă și nici oarbă. S-a adeverit, în mod salvator, că o majoritate a...
Potrivit lui Putin, convorbirea cu Trump n-a schimbat cu nimic poziția Rusiei. Deci, un armistițiu chiar și pentru 30 de zile este posibil doar după acceptarea unor condiții. Diplomația lui Trump, departe de a da rezultate, a pus SUA într-o...
Am fi naivi să credem că eșecul lui Simion la prezidențiale i-ar descuraja pe extremiști să fie agresivi cu presa. Să începem cu Anamaria Gavrilă, șefa POT, care s-a remarcat printr-o agresivitate neobosită. Atitudinea sa era hrănită de convingerea...
Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până în clipa sacrificiului său, o idee despre politica...
Scrisoare către un compatriot de cealaltă parte. Cu câteva săptămâni în urmă s-a-ntâmplat să mă întorc în țară luând avionul de pe un aeroport din Spania. Oarecum de așteptat, toți cei care au urcat în respectivul avion erau români....
Despre scriitor nu se poate vorbi decât folosind un prezent al relecturii: moartea autorului însuşi este, în ordinea literaturii, un detaliu înscris în devenirea imaginaţiei sale. Actul scrisului este, prin chiar revolta împotriva trecerii şi a timpului, o înfruntare a...
În ultimele luni, resentimentul gregar față de tot ce înseamnă autoritate și autorități, față de instituții în care nu e chiar greu de imaginat că nu lucrează doar ticăloși, față de elitele profesionale niciodată egale cu cei ce nu le...
Este ceva tenebros, sumbru şi rău-prevestitor în chipul lui Simion. Ceva brutal şi agresiv. Ceva multă vreme refulat. O violență gata să explodeze. Imposibil să ţi-l imaginezi surâzând. Nu sunt un „fizionomist”, dar cred că pot observa nişte trăsături de...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
