Apariția ediției în limba română, publicate de Curtea Veche, a uriașei cărți a lui Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de economie, este pur și simplu un eveniment editorial. Pe de altă parte însă, așa cum a fost...
Tăcerea nu este soluția, ci doar prelungirea problemei. Agonia spiritului critic nu poate și nu trebuie să fie încurajată. Vocile lucide au datoria să se exprime public, chiar dacă acest lucru se soldează cu știutele injurii. Mi s-a reproșat,...
După aproape trei decenii de la 1989, românii se îndepărtează, o dată cu regimul Dragnea, de unicul reper care a dat sens dezvoltării lor istorice în vremuri moderne: legătura cu Occidentul. După aproape trei decenii de la 1989, românii...
Pe parcursul anilor ’70 și ’80, proiectul comunist și-a pierdut toată credibilitatea – minciunile nu mai puteau să acopere, să scuze sau să justifice adevărul represiunii și deprivării pe care îl instituiseră regimurile marxiste din Europa de Est. Când...
În urmă cu cincizeci de ani, Primăvara de la Praga și invazia sovietică a Cehoslovaciei au zdruncinat definitiv credința în Utopie. Însă pentru elite, birocrați, agenți ai poliției secrete și membri ai comitetului central, Primăvara de la Praga nu a...
Concepută ca instanţă represivă, ca batjocură a sistemului democratic, corectitudinea politică a moştenit în linie directă tradiţia despotică orientală, perfecţionată de comunism. Într-un articol publicat recent în România literară, enumeram între însuşirile corectitudinii politice (PC) una deosebit de gravă....
Posteritatea lui Soljeniţîn înseamnă, la centenarul naşterii sale, barajul de ostilitate implacabilă cu care este întâmpinat de stânga progresistă occidentală. Pentru toţi cei care privesc Uniunea Sovietică şi imperiul ei ca pe forma istorică de exprimare a visului global al...
Marxismul a pus stăpânire pe Europa de Est precum o furtună: una ideologică! Vreme de decenii, marxismul a ținut această parte de continent în ghearele sale. Tancuri sovietice, partide leniniste și mase pretins entuziaste și voluntare au asigurat că...
România este guvernată de o clică care se întruneşte în biroul politic al partidului unic. De la Justiţie până la Camere şi Curtea Constituţională, actorii din stat sunt fie neutralizaţi, fie complici ai acestei operaţii de luare în captivitate a...
În istoria onoarei la români, numele lui Romulus Rusan va figura, neîndoios, la loc de cinste. Spre a relua cuvintele lui Havel, Romulus Rusan a trăit în adevăr. Vestea că (în 8 decembrie 2016 – n.r.) a plecat dintre...
Ca şi în cazul marxismului, altă boală ruşinoasă a minţii umane, impactul disproporţionatal corectitudinii politice asupra societăţii are explicaţii simple. În primul rând, ea înşală pornind chiar de la titulatură. Denumirea sugerează c-ar fi vorba de o valoare împărtăşită de...
Episodul dramatic din seara de 25 noiembrie este un fel de declarație a lui Putin că peninsula Crimeea (cu strâmtoarea Kerci) este teritoriu rusesc. Nici vorbă de forțarea intrării în Marea de Azov În dimineața de 25 noiembrie, trei...
Multe discuţii în spaţiul public după anunţul ministrului Ecaterina Andronescu privind introducerea unui Bacalaureat profesional, care să nu permită accesul la facultate. Ideea nu este rea, dacă se va implementa în condiţiile explicate mai jos. În ultimii zece ani,...
Temeritatea lui Iuliu Maniu, aprigul patriotism al lui Ionel Brătianu, devoţiunea Reginei Maria, curajul creştin al lui Iuliu Hossu, toate aceste efigii vor decora, la Centenar, palatul imposturii naţionale. Poate că nici un alt cuvânt nu a fost mai...
Omul sfințește locul, se spune. Dar tot omul îl poate desființa, desfigura, schilodi. România trăiește într-o stare pe care aș numi-o, folosind imaginea propusă de un gânditor britanic, a normalității toxice. Se făcea că, la un moment dat, într-o...
Fie că folosim cuvântul monom, sistem sau oligarhie, acesta este inamicul public numărul 1 al momentului. Trebuie să ieşim din tranşeele maniheiste ce au polarizat societatea românească şi să ne asigurăm că nimeni nu este mai presus de lege. ...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
