Anul care stă să încheie a fost o fotografie a lumii noastre. Una nefardată, din care toate iluziile şi aparenţele au fost eliminate, brutal. Din cadrul ei ne priveşte chipul umanităţii, aşa cum este ea acum: încercată de frică, tentată...
Între Europa şi America, Naşul întinde o punte alcătuită din memoria pământului şi a răzbunării. Trilogia lui Francis Ford Coppola este o tragedie americană. Sobră, dominată de un implacabil sens al destinului, colorată de trădare şi mustind de sânge,...
Scrutinul din 6 decembrie 2020 a însemnat un şoc doar pentru cei care, seduşi de propriile fantasme, au preferat să se instaleze, senini, în universul lor modelat de reţelele sociale. Alegerile din 6 decembrie au încheiat un an, 2020,...
Aceste trei decenii sunt cele în care România a fost imaginea unui paradox, acela al îndeplinirii obiectivelor sale istorice de securitate în condiţiile unei evidente mediocrităţi a elitei ce guvernează statul şi parazitează societatea. Demagogia, prin chiar natura ei...
România electorală merge mai departe, înfruntând pandemia, înfruntând tragediile pe care le provoacă inepţia criminală a unui sistem medical de stat, înfruntând marasmul care se suprapune peste anxietatea crescută paroxistic de necrofilele televiziuni de ştiri. Anodină, mediocră, lipsită de...
Asemeni lui James Stewart, Gary Cooper a întruchipat, vreme de decenii, imaginea eroului american. Personajele sale au însemnat un aliaj unic de inocenţă, curaj, devotament şi onestitate etică. În filmul politic, în western, în comedie sau în aventură, Gary Cooper...
Cei care alcătuiesc liste, cei care acuză şi gesticulează, în marginile conturilor lor de Facebook, cei care invită la vigilenţă revoluţionară în faţa inamicului ideologic sunt plămădiţi din aceeaşi materie morală fetidă cu cei care, în fascism sau în comunism,...
Cariera lui Sean Connery înseamnă cu mult mai mult decât Bond. Cu fiecare partitură, Connery a dezvăluit parte din sensibilitatea pe care acel corset aurit al mitului comercial o reprima. „My name is Bond, James Bond”: o replică, un...
Intervalul pe care îl traversăm va deveni, cel mai probabil, unul de referinţă în povestea naşterii omului nou destinat să populeze lumea care vine. Pandemia trezeşte la viaţă energiile latente: ambiţia statelor de a fi omnipotente, invocând autoritatea necontestată a...
Geniul lui Stanley Kubrick este unul prin excelenţă proteic, ca şi cum spiritul său ar fi fost locuit de o energie creatoare asteptând să fie turnată în obiecte artistice imposibil de integrat într-o formulă unitară. Experimentele lui Kubrick sunt...
Între alegerea, triumfală şi simbolică, a lui Florin Iordache în fruntea Consiliului Legislativ şi sonorele alerte apocaliptice de covid ale telefoanelor mobile, ziua de ieri, 20 octombrie 2020, a fost una obişnuită din viaţa patriei noastre în timpuri de pandemie....
Omenirea parcurge, în lunile din urmă, un moment de condiţionare pavloviană. Ceea ce părea, până de curând, cronica unei eveniment distopic devine cotidianul lumii întregi. Frica de moarte pune în mişcare un mecanism ce educă, controlează, reprimă, limitează. Toate...
Jean-Pierre Melville (născut Jean- Pierre Grumbach) nu a aparţinut nici unei şcoli cinematografice şi nu a acceptat, în numele propriei sale independenţe creatoare, disciplina vreunui curent. Inovator, solitar, obsedat de perfecţiune, el a putut fi privit de figurile “noului val”...
În România anului 2020, starea excepţională, în variate forme, pare să fie privită de stat ca unica manieră de a administra societatea. România parcurge, astăzi, cel mai lung interval de restrângere al libertăţilor publice de după 1944: iată realitatea pe...
A existat, în primele orele de după anunţarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, un sentiment de euforie ce părea a sugera că PSD nu se află doar în recul, ci este pe cale de a deveni istorie, o...
Exploziv, inegal, visător, ameninţător, pasionat, Richard Burton a însemnat o viaţă care a semănat cu traseul unui personaj de roman. Drumul de la tinereţea tumultuoasă la gloria unui star a fost parcurs cu energie devoratoare. Cât despre dragostea care l-a...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
