Close-up :Gary Cooper


Asemeni lui James Stewart, Gary Cooper a întruchipat, vreme de decenii, imaginea eroului american. Personajele sale au însemnat un aliaj unic de inocenţă, curaj, devotament şi onestitate etică. În filmul politic, în western, în comedie sau în aventură, Gary Cooper a ilustrat o poetică a firescului autenticităţii. I-au fost străine artificialitatea şi snobismul. Stilul lui a mizat, până la capăt, pe emoţia directă şi netrucată.

 

Gary Cooper a fost unul dintre cei în care viziunea lui Frank Capra a descoperit o voce şi un chip mitice. Generozitatea vizionară a cinematografului lui Capra propune, în Mr. Deeds goes to town şi Meet John Doe, două dintre punctele sale cele mai înalte. Registrul lui Cooper valorifică filonul poetic al unei arte ce invită la celebrarea visului american. Idealismul personajelor sale este, aici, arma cu care acestea înfruntă rapacitatea. Triumful lor este triumful acelui instinct al omeniei şi al atruismului pe care arta lui Capra nu încetează să îl elogieze.

Iar această suprapunere dintre energia lui Cooper şi visul american capătă în Sergeant York proporţiile unei naraţiuni pedagogice. Drumul pe care îl parcurge York este unul iniţiatic. Întâlnirea dintre devoţiunea creştină şi solidaritatea cu camarazii de luptă este cheia eroismului său. Prin York, cel care refuză gloria vană, spre a reveni după Marele Război acasă, Howard Hawks creează una dintre efigiile mitologiei naţionale: exemplaritatea destinului său serveşte pentru a întări solidaritatea democratică, ca alternativă la totalitarismul ce domină Europa.

Gary Cooper atinge, către finalul carierei sale, intensitatea tragică a unui erou antic. Decorul din High Noon este cel în care joacă un ultim act al curajului. Tensiunea dintre datorie şi laşitate acordă acestui film claritatea unei parabole. Lupta şerifului solitar şi izolat este lupta pentru salvarea propriei sale onoare. Abandonaţi de cei pe care i-a ocrotit, personajul lui Gary Cooper rezistă, în numele moralei ce nu acceptă cedarea imundă. Capodopera lui Frank Zinnemann aşterne, pe piatra tombală a posterităţii sale actoriceşti, epitaful care însumează sensul unui destin.

 

Articol apărut şi pe LaPunkt.ro

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.