Un articol din „The New York Review of Books” pune în discuție statutul jurnalistului în lumea de azi. Nicholas Lemann, autorul lui, începe cu un citat din Horace White, un faimos ziarist american, specializat în analize financiare. A colaborat, între...
De frica sindicatelor, a posibilelor greve, miniştrii, Guvernul, Parlamentul s-au lăsat intimidaţi, timoraţi, şi au făcut exact ce au dictat acestea. Până acolo încât opresc pe statul de plată cotizaţiile tuturor profesorilor şi le virează direct sindicatelor, pentru ca acestea...
Născut la Budapesta pe 5 septembrie 1905, Arthur Koestler s-a sinucis, împreună cu soția sa, Cynthia, pe 1 martie 1983. Dedic aceste rânduri memoriei sale. Arthur Koestler a fost implicat în toate bătăliile politice, morale și intelectuale majore dintre...
Principiul că doar faptele contează sau conceptele tradiționale de acuratețe, neutralitate, distanță etc. nu mai este capabil să acopere dilemele etice ale jurnalismului secolului al XXI-lea. Termenul cu sugestii religioase subliniază poziționarea jurnaliștilor/redacțiilor/comunității media față de principiile și normele...
Evenimentele de pe scena politică au pus în umbră situaţia din Educaţie. Ce se mai întâmplă în Educaţie? Nimic! Sau se întâmplă lucruri care n-ar trebui să se întâmple, după deviza: „Să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe...
Între cei implicați în afacerea de la Filosofie, în stigmatizarea și pedepsirea „exemplară” a colegilor învinuiți de discuții presupus dușmănoase, ba chiar și de o tentativă de lovitură de stat, s-a numărat colegul lor de facultate, Iosif Boda. Acesta...
Menținerea falsei conștiințe prin anestezie morală nu servește nimănui. Au existat călăi, dar și eroi. Să nu-i confundăm. Pe 19 martie 1965, murise Gheorghe Gheorghiu-Dej. Succesorul său, Nicolae Ceaușescu, era cunoscut drept un înfocat stalinist. Antisovietic, se susținea printre...
În primăvara lui 1940, cu optzeci de ani în urmă, Uniunea Sovietică îndeplinea, cu acea cruzime metodică ce o definea, planul de lichidare al intelighenţiei poloneze. Executarea ofiţerilor polonezi în pădurea de la Katyn era doar o parte din operaţiunea...
Lenin nu a fost promotorul unei „politici a adevărului”, ci a făcut din duplicitate și dispreț pentru moralitatea clasică un titlu de onoare. Unica virtute reală, deci singura formă de bine, era ceea ce servea revoluția. Marea problemă a leninismului (și...
Nu am auzit niciodată, nicăieri în lume, într-o experienţă academică de aproape trei decenii acum, o discuţie sau dezbatere în regimul absolut aberant, absurd, ridicol în care are loc în România actuala discuţie referitoare la tezele de doctorat (pe motiv...
Securitatea a fost, de la înființarea ei în 1948 și până la sfârșit, o organizație teroristă și criminală. A fost principalul instrument pentru îndeplinirea planurilor de exterminism social ale partidului. M-am ocupat îndelung de chestiuni ce țin de relația...
Reacțiile impetuoase la scutirea de impozit a jurnaliștilor dezvăluie incapacitatea breslei de a se aduna, de a propune soluții sistemice, de a pune pe masa politicienilor o analiză lucidă și o strategie proprie, cu trebuințe și criterii, cu solicitări rezonabile....
Nimic mai emoţionant decât reîntâlnirea, pe aceeaşi scenă, dintre Marcel Ciolacu şi Victor Ponta: solidaritatea pesedistă, dincolo de graniţe, este reafirmată. În cele din urmă, în pofida conflictelor, perspectivele reunificării celor despărţiţi de ambiţia lui Liviu Dragnea sunt mai mari...
Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916) este un filosof de înalt calibru moral, gânditor al politicului, implicat personal în ceea ce Hannah Arendt a numit „furtunile ideologice ale secolului XX”. Domnul Șora simbolizează o deschidere culturală profund benefică în aceste...
Este vorba de o modificare a Legii Educaţiei Naţionale. Cele 9 ore/săptămână pot fi completate cu ore de pregătire pentru examenele naţionale, pentru performanţă şi pentru remediere. Depinde de directorul şcolii să nu se facă abuzuri în aplicarea acestei modificări,...
Pentru mine, analiza comparativă a politicului și studiul ideologiilor sunt două chestiuni inseparabile. M-am format intelectual în România, iar renașterea politicului, ca și a științelor politice în Europa de Est și Centrală după 1989 au fost și rămân preocupările mele...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
