Cu diferenţele şi diferendele de rigoare, piaţa cărţii din România funcţionează aproape după model vestic. Sincronizarea e demnă de admirat: nu există autor occidental de succes (sau cu succes în Occident) care să nu fie tradus instantaneu în România. Diferă,...
„Ziariștii politici doresc să se pună în valoare în fața oamenilor puterii, să aibă relații de prietenie cu ei, sub pretextul de a obține informații. Dar acest lucru face din ei niște curtezani; ei nu-și mai fac meseria.“ (Serge Halimi)...
În toamna lui 1921, James Joyce scria precipitat, în paralel, ultimele două episoade ale romanului Ulysses. Ele fac, şi din acest motiv, notă discordantă în structura cărţii – unii exegeţi au încercat chiar să argumenteze că „odiseia” propriu-zisă se încheie...
Nu cred că există om care, într-un moment sau altul al vieţii, să nu vrea să renunţe la meseria, la ocupaţia, la lucrul sau chiar la vocaţia în care s-a manifestat perioade mai lungi sau mai scurte. Într-un anumit sens,...
Slăbiciunile presei pauperizate și supuse unor agende diferite de misiunea ei se văd din nou acum, cu ocazia crizei imigranţilor. În fața valului de migranți care bat la porțile Europei, românii se confruntă cu o mare problemă de informare....
Prognoza meteo nu mai este de multă vreme la televiziune un gen informativ scurt, clar și înfipt, constând în anunțarea obiectivă a unor fenomene meteorologice și a temperaturilor. Sunt aproape 20 de ani de când PRO TV lansa o emisiune nonconformistă,...
L-am remarcat încă din sala de aşteptare a aeroportului. Părea să fi descins din cea mai ilustră stirpe nobiliară englezească. Era îmbrăcat impecabil. În ciuda căldurii, purta un costum minunat croit – evident, dintr-un material potrivit anotimpului – şi un...
Între două reprize de bulion și o rapidă clămpănire pe Facebook, mi-am amintit că am așezat printre cărțile etichetate cu „neapărat de citit“ volumul lui Teodor Baconschi, „Facebook. Fabrica de narcisism”, apărută anul acesta la Editura Humanitas. N-am putut să mă despart de...
Oricât s-ar încerca escamotarea, o oarecare prudență în tratarea subiectelor religioase s-a instalat, chiar și în satiră. La șapte luni de la executarea cu sânge rece a jurnaliștilor săptămânalului Charlie Hebdo, redacția se confruntă cu o stranie criză: celebrul Luz...
A pune în circulație publică o imagine personală luată cu telefonul, de regulă nu foarte avantajoasă din cauza distanței reduse, a devenit o practică extrem de populară, grație facilităților incredibile ale tehnologiei, a ușurinței cu care se poate capta și...
N-ar strica o revizuire atentă a legilor, pentru o mai onestă reprezentare a intereselor cultural-educative ale comunităților etnice în forul legislativ, prea ușor deturnate în folos personal sau al partidelor aflate la putere. Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților...
Am avut, în România, o singură experienţă cu o editură academică – aceea a Universităţii de Vest din Timişoara, al cărei angajat sunt. Lucrurile se petreceau în 2002 şi mă lăsasem sedus de entuziasmul tânărului director, Adrian Bodnaru. Preluase editura...
Deși pare forțată, asocierea primește sens, dacă privim mai atent cât de puțin contează pentru amândoi legea, regula, morala, „violate“ repetat, în disprețul normelor care fac posibilă conviețuirea civilizată. Se află în atenția CNA cazul de viol în grup...
Într-o epocă de glorie, la Timişoara s-a valorificat priceperea comunităților etnice și religioase suprapuse de istorie: florarii boemieni și nemți, cofetarii și fotografii unguri, farmaciștii și ceasornicarii nemți, comercianții evrei și sârbi, bijutierii și textiliștii români. Trista istorie a Casei Mühle...
Am petrecut de curând, împreună cu H.-R. Patapievici şi Vladimir Tismăneanu, o seară de neuitat la familia Tudor Jebeleanu. Probabil că unii dintre cititorii noştri ştiu că Tudor se luptă de mai mulţi ani (mai precis, din vara lui 2012)...
Cetățeanul educat în spiritul eticii Occidentului civilizat se poate întreba cu stupoare cum e posibil ca, într-o țară europeană, un premier dovedit ca plagiator și inculpat într-un dosar de fals și spălare de bani să rămână în funcție, de ce...
Ne puteți citi pe facebook:
Despre noi
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații și cu politica de utilizare a cookie-urilor. OkDespre cookies