Într-o stare de asediu al propagandei populist-antieuropene (practic antinaționale) asupra unei societăți vulnerabilizate în multe feluri, mai ales educațional, măsura urgentă este diminuarea pagubelor provocate de aceasta asupra mentalului colectiv, iar soluția majoră este Educația. Inclusiv cea mediatică. Infestarea...
Proclamația de la Timișoara este cel mai explicit document public inspirat de imperativul clarității morale în societatea românească din ultimii 35 de ani. Un document ivit din îngrijorarea provocată de umbra neagră a neo-comunismului și de curata grijă față...
Există câteva imperative care, prin simpla lor prezență în structura conștiinței umane, solicită manifestarea a tot ce e mai nobil în noi: demnitatea persoanei, derivată din „Chipul” după care am fost creați. Cel mai important dintre ele este imperativul „clarității...
În mod total nejustificat invitate să vorbească prin emisiuni, vocile rusofile din România, altădată mai timide, pledează acum răstit, cu tupeu de parvenit, pentru relativizarea extremismului. Ca și cum acesta nu ar avea nicio legătură cu: instigarea împotriva ordinii...
A promite „libertate” la taraba electorală din piață, a promite cuiva libertate în general, dar mai ales celor care nu știu ce să facă cu ea este probabil cel mai absurd lucru care poate fi debitat de cineva. De ce?...
Supralicitarea prin repetiție maniacală în discursul populist a unor noțiuni tari (Dumnezeu, pământ strămoșesc, țară, popor, libertate, suveranitate) are un rol psihologic evident: surescitarea extatică a „poporului” elector-răzbunător și identificarea lui cvasi-religioasă cu mesianicii săi „eliberatori”. Nu din străvechea-i autovictimizare,...
Simptome ale destrămării societale sunt surparea educației, contestarea ordinii, disoluția autorității, ultraradicalizarea, ura și violența endemice, proliferarea populismului, pierderea realismului, orbirea morală. Ura și violența de limbaj, care pot lua oricând forma concretă a unui atac la persoana fizică...
Poporul și javrele. Două categorii sociale artificial, deliberat create, conjunctural învrăjbite, cotidian ațâțate. Desigur, în beneficiul subînțeles al poporului pentru care unii, aceiași, își dau zilnic viața. La mijloc, o realitate scandalos neclarificată. Absența unor obligatorii explicații naște, pe drept, frustrări,...
Pământul strămoșesc fanatic idolatrizat, electoral invocat și grav inundat de ura pentru prezent, a ajuns să emane duhoarea minciunii cu program, a violenței verbale și fizice induse prin mesaje bine conturate partinic și a manipulării antrenate timp de decenii în...
Populismul „suveranist” nu e soluția, ci disoluția națională. Prin promovarea perversă a minciunii manipulatoare, aceea că însuși răul (contextual, îndepărtarea României de Europa și apropierea de Rusia care ne-a desfigurat istoria) ar fi de fapt binele, amplificarea răului poate...
Agresarea unor jurnaliști care își împlinesc onest datoria în spațiul public, ca și ironizarea și intimidarea acestora pe holurile Parlamentului, arată cu mare precizie gradul de barbarie, grobianism și vulgaritate agresivă al celor ce se intitulează, ignorant din punct de...
Chiar dacă timpul segmentat de noi prin calendar poate fi o convenție, chiar dacă el ar putea fi un țărm nemișcat pe lângă care trecem cu iluzia că el se mișcă, nu noi, chiar dacă el nici nu ar exista,...
Sărbătoarea, mai ales obârșia sărbătorilor creștine, Nașterea lui Hristos, Crăciunul, nu poate avea legătură, nici în cea mai degradată logică secularistă, cu depresia, stresul, anxietatea și plictiseala alinată sordid. Deși, exact asta aflăm din jurnalele de știri, din mărturiile psihologilor,...
16 decembrie 1989 (declicul Revoluției anticomuniste începute la Timișoara) – 16 decembrie 2024 (amnezie socială, ignoranță populară, orbecăire electorală, derivă națională antioccidentală). 35 de ani de compromisuri morale și de incubație a „suveranismului” post-ceaușist cu chipul actual al celor vizați...
Oroarea faţă de totalitarism nu a fost, din păcate, internalizată de societatea românească. Evenimentele recent consumate la o răscruce nu doar electorală, ci a alegerii unui drum pentru țară, dezvăluie celor ce au „ochi de văzut” începutul unei grave rătăciri. ...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
