„Ziariștii politici doresc să se pună în valoare în fața oamenilor puterii, să aibă relații de prietenie cu ei, sub pretextul de a obține informații. Dar acest lucru face din ei niște curtezani; ei nu-și mai fac meseria.“ (Serge Halimi)...
Slăbiciunile presei pauperizate și supuse unor agende diferite de misiunea ei se văd din nou acum, cu ocazia crizei imigranţilor. În fața valului de migranți care bat la porțile Europei, românii se confruntă cu o mare problemă de informare....
Prognoza meteo nu mai este de multă vreme la televiziune un gen informativ scurt, clar și înfipt, constând în anunțarea obiectivă a unor fenomene meteorologice și a temperaturilor. Sunt aproape 20 de ani de când PRO TV lansa o emisiune nonconformistă,...
Între două reprize de bulion și o rapidă clămpănire pe Facebook, mi-am amintit că am așezat printre cărțile etichetate cu „neapărat de citit“ volumul lui Teodor Baconschi, „Facebook. Fabrica de narcisism”, apărută anul acesta la Editura Humanitas. N-am putut să mă despart de...
Oricât s-ar încerca escamotarea, o oarecare prudență în tratarea subiectelor religioase s-a instalat, chiar și în satiră. La șapte luni de la executarea cu sânge rece a jurnaliștilor săptămânalului Charlie Hebdo, redacția se confruntă cu o stranie criză: celebrul Luz...
A pune în circulație publică o imagine personală luată cu telefonul, de regulă nu foarte avantajoasă din cauza distanței reduse, a devenit o practică extrem de populară, grație facilităților incredibile ale tehnologiei, a ușurinței cu care se poate capta și...
N-ar strica o revizuire atentă a legilor, pentru o mai onestă reprezentare a intereselor cultural-educative ale comunităților etnice în forul legislativ, prea ușor deturnate în folos personal sau al partidelor aflate la putere. Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților...
Deși pare forțată, asocierea primește sens, dacă privim mai atent cât de puțin contează pentru amândoi legea, regula, morala, „violate“ repetat, în disprețul normelor care fac posibilă conviețuirea civilizată. Se află în atenția CNA cazul de viol în grup...
Într-o epocă de glorie, la Timişoara s-a valorificat priceperea comunităților etnice și religioase suprapuse de istorie: florarii boemieni și nemți, cofetarii și fotografii unguri, farmaciștii și ceasornicarii nemți, comercianții evrei și sârbi, bijutierii și textiliștii români. Trista istorie a Casei Mühle...
Cetățeanul educat în spiritul eticii Occidentului civilizat se poate întreba cu stupoare cum e posibil ca, într-o țară europeană, un premier dovedit ca plagiator și inculpat într-un dosar de fals și spălare de bani să rămână în funcție, de ce...
Într-o postare recentă pe site-ul New York Review, Michael Massing se întreabă cât de bun este jurnalismul digital, ce beneficii și ce prejudicii aduce. The New York Times tocmai a pus pe liber o sută din cei mai vechi ziariști...
Stupoare în lumea academică: Klaus Iohannis a trimis un consilier de stat și un mesaj de felicitare Universității „Vasile Goldiș” din Arad, universitate marcată de scandaluri de corupție cu implicații internaționale, descinderi cu mascați, arestări pentru comerț cu diplome false,...
Nerăcorit după ce îi făcuse pe Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu ș.a. ”haimanale” și ”derbedei”, în conferința de presă a noului președinte al ICR, Nicolae Breban s-a instalat mai întâi în studioul Antenei 3, unde a mai scos panglici otrăvite pe...
Dreptul de a legifera prin ordonanțe de urgență a devenit în guvernul condus de Victor Ponta un exercițiu de infinite șmecherii. Codul Penal riscă să sufere mutații fatale pentru a oferi noi privilegii demnitarilor, legi prea severe sunt modificate pe...
Doi dintre numeroșii purtători de cuvânt ai președinței sau ai guvernului postdecembrist, cei mai mulți selectați dintre jurnaliști, au crezut de cuviință să dea în vileag culisele puterii: Adriana Săftoiu, mai cunoscută ca umbră a președintelui Băsescu decât ca speaker...
Marcată de răfuieli mici, în consonanță cu zvârcolirile mediului politic, mass-media din România ratează des posibilitatea de a se evalua cu unități de măsură standardizate. În anii ’90 exista scuza că, abia ieșiți de sub cenzura comunistă, jurnaliștii nu operau...
De ce Puterea a cincea? Este un joc de cuvinte între sintagma puterea a patra şi numele meu. De ce? Pentru că susţin necesitatea celei de a patra puteri, presa, într-o societate democratică. Pentru că mă încăpăţânez să cred că mai e nevoie şi de o presă onestă, care să nu insulte inteligenţa cititorului. Pentru că, în construcţia unei democraţii stabile, sănătoase, avem nevoie unii de alţii – cititorii inteligenţi, de presa onestă şi presa onestă, de cititorii inteligenţi.
