Meteo-emoția la temperaturi ridicate

Prognoza meteo nu mai este de multă vreme la televiziune un gen informativ scurt, clar și înfipt, constând în anunțarea obiectivă a unor fenomene meteorologice și a temperaturilor.

Sunt aproape 20 de ani de când PRO TV lansa o emisiune nonconformistă, pe muchia di­ver­tis­mentului, în care Gianina Corondan se răs­fă­ța prezentând strident vremea. Prima apa­ri­ție de acest fel de la noi con­trasta cu maniera pro­to­co­la­ră, încheiată la nasturi, în ca­re știrile meteo fuseseră abor­date la Televiziunea publică. De atunci, toate televiziunile, fără excepție, s-au des­că­tu­șat și au trecut la atac, folo­sind pretextul prognozelor pen­tru a-și spori audiența. Cu me­saj și recuzită schimbate, anunțul meteorologic s-a transferat în di­ver­tis­ment, păstrând totuși ceva informație pen­tru a-i justifica existența în grilă. Curat info­tainment!

Deși este, de regulă, o emisiune scurtă, apen­dice la programele de știri sau la pachetele ma­tinale, prezentarea vremii se bucură de toa­tă atenția din partea producătorului. Ale­gerea prezentatorilor se face după aceeași gri­lă cu cea a emisiunilor cu vedete: fete fru­moase, picioare lungi, profil agreabil, sau bă­ieți tineri cu alură sportivă. Internetul spune că Meteo este cea mai populară emisiune în Mexic, de când a poposit aici o foarte sexy pre­zentatoare, cu voce explozivă și poponeț im­petuos, dublând audiența emisiunii. Bătălia pen­tru audiență trece și prin știri, așadar pre­zentarea vremii probabile ră­mâne un pretext excelent. Ori­cât ar fi de pragmatică ne­voia oamenilor de a afla cum e vremea pentru a-și adapta activitățile, îmbrăcămintea, că­­lătoriile etc., felul cum se îm­pachetează aceste in­for­ma­ții – altminteri, ușor de ac­ce­sat pe Internet de pe site-uri spe­ci­alizate ca accuweather.com, vremea.net, meteo.rosau, și mai sigur, inmh.ro – contează în epoca presei emoționale, a sen­zaționalismului declarat.

S-a schimbat și decorul, care a devenit, de când cu tehnicile digitale, interactiv, cu hărți fabuloase arătând ciclonul și anticiclonul, no­rul sau curentul direct din satelit. Pre­zen­ta­torii ating, ca niște magicieni, harta, pu­nân­du-i telespectatorului pe tavă informații com­plexe și spectaculoase, de neimaginat acum do­uă decenii. Animații, efecte speciale, gra­fice, toate sunt antrenate pentru a ține aten­ția și audiența. Mai mult, Digi 24 vine cu ima­gini în timp real din orașele patriei, cu tem­peraturile și precipitațiile aferente, asistat de Google Earth și alte minuni ale noilor teh­no­logii. Decorul ca decorul, dar și costumația con­tează. PRO TV, care a dat cândva tonul, se deosebește și azi de alte televiziuni, îm­brăcând un actor, pe Florin Busuioc-Busu, în haine fistichii și punându-l în dialog amical cu prezentatorii știrilor matinale. Pentru a-i spori popularitatea, prezentatorului i s-a dis­tribuit un rol, între filosof și măscărici, care lansează ghicitori și probleme de pers­pi­ca­citate fără legătură cu starea vremii. De altfel, tot PRO TV a experimentat transformarea unui băiat de la Meteo, altminteri destul de șters, în mire-vedetă, cu nuntă transmisă live și divorț în mai multe episoade. Excepție de la aceste formate face Săptămâna de vreme de la Realitatea TV, cu un pronunțat caracter info-educativ, o excepție în peisajul te­le­vizual.

Nimic nu se economisește când e vorba de provocarea emoțiilor. S-a renunțat la termenii prea tehnici, preferându-se descrieri ex­presive. Textul prognozelor este când com­plice, când apocaliptic, cu exaltări și lacrimi. „Avem vești proaste, avertizare de cod gal­ben, portocaliu, roșu“, „temperaturi incen­dia­re“, „cea mai friguroasă iarnă din ultima sută de ani“, „fenomene extreme“, „caniculă fără precedent“ etc., așa sună Apocalipsa zilnică, in­terpretată ca în filme. Chiar dacă potopul se dovedește a fi, în realitate, o banală ploaie, atenția telespectatorului este mobilizată. Într-o cercetare publicată acum câțiva ani făcută de ActiveWatch cu titlul Un om a mușcat o știre, sunt analizate formatele, durata, formulările, tehnica de captare a audienței în știri, in­clu­zând și felul cum s-au prezentat ninsorile unei zile de iarnă: „Vampirismul emoţional pa­re să devină o practică tot mai întâlnită în televiziunea contemporană. Jurnalul de ştiri nu mai este doar un produs informativ, ci o adevarată incursiune în universul psiho-afectiv al tuturor actorilor implicaţi (pre­zen­tatorii, corespondenţii, personajele ştirii, dar şi telespectatorii). În încercarea de a da con­sistenţă actului jurnalistic, buletinul de ştiri nu se mai adresează unor telespectatori ano­nimi, ci unor martori. Se construieşte o buclă atemporală şi aspaţială în care contează doar sentimentele de moment pe care ştirile le pot stârni. Practic, telespectatorul-martor nu mai trebuie să evalueze sau să ia decizii. Trebuie doar să simtă”, este concluzia studiului.

Articol publicat şi în Revista 22.

  Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News