Ce fac deputații minorităților naționale pentru etniile lor


brandusa armancaN-ar strica o revizuire atentă a legilor, pentru o mai onestă reprezentare a intereselor cultural-educative ale comunităților etnice în forul legislativ, prea ușor deturnate în folos personal sau al partidelor aflate la putere.

 

Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților numără în legislatura actuală 17 deputați reprezentând comunități et­ni­ce recunoscute oficial în România, ex­cep­tând-o pe cea maghiară, ca­re are grup se­pa­rat. Lip­seș­te din formație locul pen­tru mi­noritatea italiană, al că­rei deputat a decedat. Par­lamentarii minorităților aco­­peră, conform recen­să­mân­tului din 2011, apro­xi­mativ 5% din populația ță­rii, din aproape 19 milioane de ce­tățeni recenzați. Dacă adu­năm și maghiarii, pro­cen­tul crește la 11%. Se confirmă con­clu­zia lui Lu­cian Boia că România e azi mai românească decât ori­când în is­torie (Cum s-a ro­mânizat România). Con­si­de­rată un model de conduită oficială fa­ță de etnii, asi­gu­ra­rea unui loc de par­la­men­tar in­diferent de dimensiunea co­mu­ni­tă­ții com­portă ris­cu­rile sale, ajun­gând să re­pre­zinte doar sim­bo­lic „co­mu­nități aproa­­pe fictive, unele de câteva mii de pe­r­soane, complet di­zol­vate în ma­sa românească“, cum spune Bo­ia. Un loc în Parlament ob­ți­nut fără bă­ta­ie de cap poate fi o miză. Da­că în 1990 erau doar 12 minorități de­cla­ra­te, acum sunt 18, prin scindarea cehilor de slovaci, a rutenilor și lipovenilor de ruși etc. Cât de devotați sunt parlamentarii su­pra­vie­țui­rii etniei lor și dialogului interetnic  se poate vedea din rapoartele activității par­lamentare, dar și în semnalele presei lo­cale, surse pe care le-am avut în vedere.

 

Sistem simbolic, dar cu profit politic

Conform Legii electorale, reprezentanţii minorităţilor naţionale obţin mandate de deputaţi dacă în alegeri câştigă un număr de voturi reprezentând cel puţin 10% din coeficientul electoral, la nivel na­țio­nal. Așa­dar, locurile sunt alocate, iar can­di­da­ții desemnați de organizațiile et­ni­ce nu in­tră în concurență cu nimeni. Este validat la fel deputatul pentru minoritatea ro­mă, cea mai numeroasă, de peste 600.000 de membri declarați, ca și cel pen­tru 3.203 italieni, 2.477 de cehi sau cel pentru 1.361 de armeni. Intervievată de zia­rul Ade­vă­rul, Monica Călușer, de laCen­trul de Re­sur­se pentru Diversitate Et­n­oculturală, declară că legislația este de­fi­citară, fiindcă nu stimulează competiția ce­lor mai me­ri­tuoși candidați: „Sistemul autohton este unul simbolic, nu are im­pact foarte ma­re, dar oferă minoritarilor sentimentul că au o recunoaştere“. Sis­te­mul electoral românesc are destule hibe și a permis in­trarea corupției, a conflictului de interese, a primatului agendei proprii în forul le­gis­lativ. Din păcate, nici mi­no­ri­tarii nu s-au dovedit diferiți. Iar sus­ți­ne­rea permanentă a coalițiilor de la gu­vernare a devenit o le­ge nescrisă a gru­pu­lui parlamentar condus de cinci mandate de armeanul Varujan Pam­buccian, uneori ca „partid balama“, decisiv în unele si­tuații de vot la limită. Bancul pe seama UDMR se potrivește și aces­tuia: „De ce se fac alegeri în Ro­mâ­nia? Ca să aflăm cu cine vor guverna UDMR… și grupul mi­no­rităților”.

 

Inițiative legislative timide

Rar inițiativele legislative ale par­la­men­tarilor expuse pe site-ul Camerei De­pu­taților vizează interesele co­munităților în sine. Ici-co­lo, câte o modificare a le­gilor educației, partidelor sau privind administrația locală și câteva inițiative pentru stabilirea unor săr­bători specifice, caZiua lim­bii slovace sau cehe și sărbătoarea etniei tătare, acestea sunt preocupările legislative din mandatul ac­tual. În rest, ca mai tot deputatul, re­pre­zentanții minorităților se interesează de domeniul profesional personal: bulgarul Niculae Mircovici, general de brigadă (r), de treburile Armatei, Varujan Pambuccian de progresul IT, Aurel Vainer, trimisul oa­menilor de afaceri evrei, de organizarea jo­curilor de noroc ș.a.m.d. Nu-i vreun pă­cat, dar indicatorul arată lipsa de exigență a comunităților etnice sau existența mai mult pe hârtie a unora dintre ele. Par­ti­ciparea la serbări populare nu este su­fi­cientă pentru propășirea culturii etnice. Cât despre prezența în viața parlamentară, ea este discretă, așa cum se sugerează de la pupitrul autoritar al Camerei De­pu­taților: grupul să vină când e chemat la vot. Un exemplu bun este totuși repre­zen­tantul Forumului German, Ovidiu Ganz, care a avut în legislatura anterioară o pre­zență de 99,7% și o activitate record. În­tâlnirea președintelui Iohannis din luna mai anul acesta s-a organziat la cererea liderului de grup, pentru a testa pulsul po­litic după alegerile prezidențiale. Punem la socoteală faptul că etniile își trimit oa­menii în diferite consilii de administrație și autorități publice, ca TVRSRRCNAConsiliul Minorităților, ministere etc., ast­fel influența lor crește considerabil pe plan politic și social. Cifrele sunt însă ne­miloase, ele arată că numărul mino­ri­ta­ri­lor scade, cu excepția etniei rome. Efi­ci­ența activității parlamentare ar putea avea aici un indicator negativ.

 

Conflictul de interese, la ordinea zilei

N-am găsit nici la minorități o zonă ne­alterată de corupție și interese personale din Parlamentul României. Nicolae Păun, din partea Partidei Romilor „Pro Europa“, este cercetat de DNA pentru 800.000 de lei nejustificați găsiți prin controlul la fir­ma sa, SC Niky Scorpion Alcom SRLAger­pres anunță din surse judiciare că Nicolae Păun le-ar fi cerut bani romilor pentru a sus­ține în parlament Legea amnistiei fis­cale. O inițiativă suspectă, susținută vocal de Păun, împreună cu deputatul PSD Mă­dălin Voicu, actualul nostru consul ge­neral la Bonn, a fost și grațierea colectivă a condamnaților între 1 – 5 ani. S-au pro­nunțat mai multe condamnări definitive sau în primă instanță pentru incom­pa­ti­bi­litate. Niculae Mircovici, de la Uniunea Bul­gară din Banat, a primit o condamnare definitivă la 6 luni de închisoare cu sus­pen­dare pentru conflict de interese. El și-a angajat soția ca referent la cabinetul par­lamentar din Circumscripţia electorală nr. 35 Timiş. Deputatul, azi secretar al Ca­merei Deputaților, a declarat că va con­testa la CEDO decizia. Statutul de mi­noritar și discriminarea sunt o bună aco­perire pentru orice. „E surprinzător cum de numai minorităţile… un polonez, un bulgar, un ucrainean, doi maghiari din Par­lamentul României sunt în această poziţie de conflict de interese rezolvat în sentinţă definitivă şi irevocabilă“, a de­clarat Mircovici agenției Mediafax. Lon­gher Gervazen, președintele Uniunii Po­lonezilor din România, a fost condamnat de ÎCCJ la 3 luni închisoare cu suspendare pentru a-și fi angajat fratele și sora la bi­roul parlamentar propriu. ANI s-a sesizat în 2013 și în cazul lui Mihai Radan, de­putat din partea croaților în legislatura trecută, pentru că și-a angajat mama la ca­binet. Nici reprezentantul Uniunii De­mo­cratice a Slovacilor și Cehilor, foarte ac­tiv la comunicatele de presă, n-a scăpat: Adrian Merka a fost condamnat la 1 an şi 6 luni cu suspendare pentru angajarea am­bilor părinți, oferindu-le venituri totale de peste 39.000 lei.Codul Penal le inter­zice acestora accesul în funcții publice timp de 3 ani. Fiindcă 144 de parlamentari sunt suspectați, cercetați sau deja con­dam­nați pentru conflict de interese, e dificil de susținut că ANI sau DNA atacă mi­no­ritățile naționale cu gândul ascuns să le decimeze.

 

Deputăția mai presus de reputație

Răspândită la scară largă, convingerea că demnitarul are drepturi superioare po­po­rului funcționează și în comunitățile et­nice. Deși cvasinecunoscuți în cir­cum­scripțiile lor, unii parlamentari ai mi­no­rităților cheltuiesc bani publici cu veselie. Publicația online ziarulevenimentul.ro din Iași arată că „deputatul invizibil” Io­nel Stancu, ales la nivel naţional pe listele Asociaţiei Macedonenilor din România, a cheltuit în 2013 mai mult decât colegii săi parlamentari, adică 6.653 lei pentru sa­lariile personalului şi 4.826 pentru bunuri şi servicii. Macedoneni mai sunt la noi 1.264. Reproșuri sau scandaluri apar de regulă în preajma alegerilor parlamentare, când se încinge bătălia pentru deputăție. Până acum, Slavomir Gvozdenovici, mare admirator al lui Slobodan Milošević, po­tri­vit declarațiilor din presă, izbutește de cinci mandate să își aroge locul sâr­bi­lor, chiar dacă a fost contestat și a produs o sciziune în Uniunea Sârbilor„Vrem să democratizăm comunitatea noastră în ge­neral şi s-o decontaminăm de tota­li­ta­rismul desuet“, şi-a motivat inițiativa, eșuată de altfel, Milenco Luchin, pre­şe­dintele noii Comunităţi a Sârbilor din Ro­mânia, în presa locală din Timișoara. S-au ascuțit baionetele și la desemnarea can­didatului Comunității Rușilor Lipoveni, ai cărei fondatori se declarau sătui de modul autocratic și netransparent de con­ducere al lui Miron Ignat. „Contestatarii preşedintelui Ignat sunt miraţi de modul în care averea deputatului, reprezentant al minorităţii, a crescut semnificativ în ultimii ani, acesta având în conturile per­sonale aproape un sfert de milion de eu­ro! Inexplicabilă, spun membrii fondatori ai Comunităţii, este şi donaţia primită de la firma Lukoil“, consemna Ziarul de Tulcea în 2012. Totuși, Ignat este azi de­pu­ta­tul lipovenilor. La finele mandatului tre­cut, Amet Varol, de laUniunea De­mo­cra­tă a Tătarilor Turco-Musulmani, reporta cifre frumușele, ca 20 de luări de cuvânt, 17 declaraţii politice și 13 propuneri le­gislative. În Dobrogea însă, unde ar trebui să fie respectat, Varol este acuzat de UDTTMR Medgidia, potrivit Obser­va­to­rului de Constanța, că a confiscat or­ga­nizația, împreună cu „o gașcă de inter­lopi“ și a abdicat de la țelul resuscitării energiilor latente ale culturii turco-tătare. Lui Ion Marocico, președinte al Uniunii Ucrainenilor, i se reproșează, în Graiul Maramureșului, asocierea cu personaje rău famate și îndepărtarea de interesele ucrainenilor. Minoritatea albaneză, de sub 0,1% din populația țării, este reprezentată de Oana Manolescu, „deputata fantomă“, votată cu 200 de voturi, care ar fi lucrat în 2013 cam trei minute în total, conform unei ironice publicații ieșene. România liberă, ediția de Transilvania, semnala încă din 2006 că hunedoreanul Gheorghe Firczak, azi devenit deputat al rutenilor, apărea pe listele CNSAS ca turnător la Securitate. După ieșirea din PDSR, Firczak și-a fabricat o biografie de rutean și a intrat în parlament pe ușa din dos, dar cu inima și votul la social-democrați. De alt­fel, deputații bulgarilor, sârbilor și ucrai­nenilor au susținut public candidatura lui Victor Ponta la președinție, credem, fără să-și fi consultat organizațiile. Desigur că există o mare discrepanță între rapoartele parlamentarilor din grupul minorităților și consemnările presei. Adevărul o fi un­deva la mijloc. N-ar strica însă o revizuire atentă a legilor, pentru o mai onestă re­prezentare a intereselor cultural-educative ale comunităților etnice în forul legislativ, prea ușor deturnate în folos personal sau al partidelor aflate la putere.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.