Diverse violuri: Măruță și Ponta n-au nicio scuză


brandusa armancaDeși pare forțată, asocierea primește sens, dacă privim mai atent cât de puțin contează pentru amândoi legea, regula, morala, „violate“ repetat, în disprețul normelor care fac posibilă conviețuirea civilizată.

 

Se află în atenția CNA cazul de viol în grup asupra unei eleve din Vaslui intervievate în direct, fără pre­ca­uții, la PRO TV, în emisiunea La Măruță, din 21 iulie 2015. Foarte vocal și ne­vi­zi­tat de îndoieli, Că­tă­lin Mă­ru­ță se apără în fața acu­zației de a‑i fi dezvăluit fetei i­den­ti­ta­tea, cu ar­gu­men­te con­­si­de­ra­te forte: „Este ma­jo­ră, și-a dat acordul în scris și au tre­cut 8 luni de la in­cident”. În­tre­ba­tă de mem­brii CNA, ma­ma fetei neagă ver­si­unea ca­te­go­rică a rea­li­za­to­rului, a­ră­tând că li s-a pro­mis respec­ta­rea ano­nimatului, așa cum so­li­ci­ta­se și avo­cata fetei, iar semnăturile pe niște con­tracte s-au cerut după emisiune. „Măruţă mi-a pro­mis că victima nu va apărea la te­le­vizor. S-a pro­fi­tat de naivitatea unei ado­les­cen­te”, a de­cla­rat avo­cata Mioara Donosă. Mai mult, unul dintre in­vi­tați, actorul Claudiu Bleonț, a cerut explicit dis­creție: „V-aş ruga să aveţi decenţa să n-o fa­c­eţi publică pe ea”. „Nu, nici nu fa­cem, vor­bim doar cu ma­ma ei”, l-a asigurat Mă­ru­ță, după care a in­vi­tat-o pe victimă să mul­țu­meas­că în direct ce­lor peste 200.000 de sus­ți­nă­tori.

Regulile în­scri­se în Codul de re­gle­men­ta­re a conținutului au­dio­vizual sunt des­tul de la­xe, în con­cor­dan­ță cu șta­che­ta eti­că joasă a tranziției ro­mâ­nești. Deși art. 30 prevede ca ra­­dio­­difuzorii „să nu profite de ig­noranţa sau de buna-cre­dinţă a per­soanelor”, art. 35 con­­di­țio­nează dezvăluirea i­den­­­­tității vic­timelor abuzului se­xual de exis­tența unui acord scris. Și Codul Deon­to­lo­gic Unificat al jurnaliștilor ro­mâni urmează aceleași nor­me, compatibile și cu pre­ve­de­ri­le Codului Pe­nal. Să zicem că Mă­ru­ță se va acoperi cu aces­te prevederi, dar con­­se­cin­țe­le emi­si­unii sale ta­blo­ide asupra viitorului ti­ne­rei sunt ire­vo­ca­bile. Odată di­fu­zate, au pro­li­fe­rat pe Internet ima­ginea, nu­mele fetei, îm­pre­ju­ră­rile violului. Pre­sa s-a în­frup­tat, iar ani­ma­to­rul de senzații jos­nic­e s-a bu­cu­rat să-i in­cri­mineze pe „ipo­criții“ care au pre­lu­at ima­gi­n­i­le fără să ceară voie. Viitorul victimei e deja stigmatizat: tâ­nă­ra nu are unde se as­cun­de, o știe toată lu­mea. Semnăturile de în­cu­ra­ja­re și campania lăudabilă a ziarului Ade­vărul se vor stinge la un moment dat, iar ea și fa­­mi­lia ei vor trebui să înfrunte un mediu ostil și plin de pre­ju­de­căți. Helen Benedict de la Co­lum­­bia University ex­plică într-o carte de re­fe­rin­ță, intitulată Vir­gi­nă sau vampă. Cum scrie pre­­sa despre in­frac­țiu­nile sexuale, cât de vul­ne­­ra­­bile sunt vic­ti­me­le violului, cât de du­ra­bi­lă es­te trauma am­pli­ficată de mediatizare și ce for­ță dis­truc­ti­vă au stereotipurile de gân­di­re ale comunității asu­pra vieții lor. Pe Măruță l-a du­rut în cot, audiența și celebritatea fiind țin­tele sale. Este sigur că fata și mama ei, asal­tate de presă și ne­familiarizate cu pro­duc­ția unei emisiuni TV, s‑au lăsat amăgite și vor du­ce greul de aici îna­inte. Ironic, în 23 iulie, Cătălin Măruță se posta pe Facebook cu fiica sa, născută la doar două zile după nefericita emi­siune.
S-o fi gândit o clipă?

La concurență cu mediatizarea cazului de vi­ol, ști­rea că ANAF a blocat conturile te­le­vi­zi­u­nii pu­­blice a făcut rating secundar în toată pre­­­sa. Ele­­mentul de senzație l-a asigurat na­tura po­litică a conflictului, fiindcă Stelian Tă­­na­­se, pre­șe­din­tele TVR, a arătat îndată cu de­­ge­­tul spre pre­­mierul Ponta: „A vrut să-şi ia o re­vanşă. Mi-a arătat pisica”. Stelian Tă­nase nu e un bun șef pentru o televiziune pu­blică a­fla­tă în di­­fi­­cultate, fiindcă nu are, cum singur a re­cu­nos­­cut, nici abilități manageriale și nici ca­­pa­ci­ta­­tea de relaționare a unui lider. A apă­rat, cu scrisori deschise și rugăminți, nu atât cauza te­le­­viziunii, cât și-a apărat sca­unul, la fel ca Pon­ta, cu internări în spital, con­cedii su­bi­te etc. A pre­ferat să exprime ati­tudini po­li­ti­ce con­junc­tu­rale, făcându-l pe premier „mai­mu­­țoi securist și belicos”, după ce îl lingușise. Dar, de data asta, Tănase are dreptate: Ponta a pus în mișcare Fiscul, o in­sti­tuție împotriva al­­te­­ia, ca mij­loc de re­pre­siune, o formă de viol a­su­pra de­mo­crației. Din interior au sărit, ma­­ne­­vrați din butoane, mem­brii Consiliului de Ad­mi­nis­tra­ție numiți de PSD, cerând de­mi­sia pre­șe­din­te­lui TVR. În replică, un membru „de dreap­ta“ a dez­vă­luit că „în momentul de fa­­ţă, Vic­tor Pon­ta are un pariu personal cu te­le­vi­zi­u­nea pu­bli­că, pen­tru că se aştepta ca te­le­vi­zi­unea pu­bli­că să-l laude“. La rândul ei, co­­pre­șe­din­ta PNL, Ali­na Gorghiu, a dat cu TVR în ca­pul gu­ver­nului și a șefului său, care nu vrea să rezolve problema. Ping-pongul politic este în curs. La mijloc, ignorat și disprețuit, pu­bli­cul plă­ti­tor de taxe și o companie publică de pre­să bat­j­o­c­o­rită de prea mulți ani.

 

Articol publicat şi în Revista 22.

 

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.