„Să nu ne mai batem joc de banii acestei țări!”

„Să nu ne mai batem joc de banii acestei țări!” – aceasta este ideea sub cupola căreia poate sta întregul discurs al premierului Ilie Bolojan prin care a anunțat al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar al țării care, anul trecut, a fost imens, cel mai mare din Uniunea Europeană: 9,3 la sută din PIB.

Calm, riguros, inechivoc, premierul Ilie Bolojan nu doar că a pus punctual degetul pe multe răni din sistemul public, dar a venit cu soluții pentru tratarea lor. Aceste soluții – la care, spune, se va ajunge și prin modificări legislative – vizează reforma companiilor cu acționariat majoritar de stat, reducerea risipei din sistemul de sănătate publică, reforma administrației publice și pensiile speciale și ale magistraților. Toate, cumulat, urmăresc creșterea veniturilor la stat și plafonarea sau scăderea cheltuielilor statului.

Discursul lui Ilie Bolojan – care a scos în evidență experiența sa în administrația publică și cunoașterea acesteia în amănunt – a fost ceea ce, personal, aștept să aud de la un politician. Au lipsit populismele, demagogia, realitatea fardată. Altfel, un diagnostic intenționat stabilit eronat nu poate avea tratament eficient.

Dacă Guvernul Bolojan va reuși să pună în practică și aceste noi măsuri anunțate, care vizează sistemul public, am convingerea că România va fi scoasă la liman. Măsurile adoptate deja, asumate în primul pachet, au avut efect pozitiv: România a scăpat de procedura de suspendare a fondurilor europene, inițiată de miniștrii de Finanțe ai UE (Ecofin), iar rata de împrumut extern a fost semnificativ diminuată la doar o zi după asumarea acestor măsuri de redresare financiară a țării. Ceea ce trebuie să înțelegem este că o reformă profundă a unui stat cangrenat de dezmăţul bugetar populist de ani și ani de zile nu se poate face nici prin măsuri nedureroase, nici peste noapte.

Dacă Guvernul Bolojan va fi, însă, oprit să ducă la capăt reformele de redresare financiară, România se va prăbuşi financiar. Şi abia atunci urmează dezastrul. AUR a inițiat o moțiune de cenzură, pentru care are semnăturile parlamentarilor SOS, POT și ale unora neafiliați și care va fi supusă votului în Parlament luni, 14 iulie. Numărul voturilor va arăta dacă parlamentarilor din zona „suveranistă”, extremistă, anti-occidentală, li se vor alătura semnături din zona pro-europeană, aflată acum în integralitatea ei în coaliția de guvernare. Dacă vor fi mai mult de 116 (cât este numărul de semnături cu care a fost depusă moțiunea), va fi un semnal de alarmă. Surprize ar putea apărea mai cu seamă de la PSD (nu neapărat în integralitatea lui), un partid aflat pe primul loc în diseminarea clientelei politice în instituții ale statului, clientelă care va fi lovită drastic în momentul în care va fi aplicat acest al doilea pachet de măsuri. Dacă vor exista trădători din rândul majorităţii pro-europene la votul moțiunii de cenzură, va fi un semnal că reformele Guvernului Bolojan sunt pândite de un mare risc al populismului, care le va putea distruge.