Observații rapide după alegerile europarlamentare


În ordinea locurilor:

1. Campania PNL a avut nuanțe emoțional-punitive (Rareș Bogdan), dar și rațional-aspiraționale (promovarea administrațiilor liberale din Transilvania). Și în plan socio-demografic PNL a fost moderat: locul 2 la toate categoriile de vârstă, locul 1 sau 3 la niciuna.

PNL obține o victorie majoră, adică primește peste 40% din voturi, în doar două județe, Alba și Sibiu. Nicăieri, cu excepția HarCov și a Bucureștiului, nu este sub 20%.În planul regiunilor, doar în Transilvania partidul trece de 30%. PNL ia peste 40% în doar cinci din cele 103 de municipii ale României: Alba-Iulia, Blaj, Mediaș, Sebeș și Sibiu.

În paradigma societate deschisă vs. societate închisă, care este axa ideologică a deceniului, votanții PNL nu sunt nici fani hotărâți ai schimbării, modernizării, sincronizării (ar fi devenit votanți USR-PLUS) și nici susținători sau beneficiari ai sistemului de patronaj feudal cu nuanțe naționalist-anti-europene (pentru că atunci ar fi votat PSD). Pe această axă, PNL e centrul și moderația. Într-o epocă tumultoasă, a fi centrul e periculos. Din fericire, România nu se confruntă cu o criză gigantică non-politică (economică, de imigrație etc) care să despice lucrurile în două.

Un lucru vital pentru înțelegerea scorului PNL: mobilizarea filialelor a fost considerabilă, la cote fără egal de la unificare. Mobilizarea electoratului potențial sau maximal al PNL a fost de un neverosimil 87% (da, optzeci și șapte). Fiecare primar PSD a adus în medie 1.214 voturi partidului său. Fiecare primar PNL a adus în medie 2.253 voturi PNL, adică dublu.

Ca ipoteză, intuiesc că PNL beneficiază de o susținere majoră din partea decrețeilor, în sensul extins al termenului (adică cei născuți între 1967 și 1977 inclusiv, adică cei care au între 42 și 55 de ani acum). În continuarea acestei ipoteze, românii mai tineri au votat în majoritate USR-PLUS.

2. Vacanța Mare avea în anii ’90 un scheci la care poanta era: “Haiducul avea vestă anti-glonț, dar ce să vezi, boierul avea gloanțe anti-vestă.”

PSD s-a mobilizat în mod serios. Nu ca la parlamentare sau prezidențiale, dar serios. Cele 2,0 milioane voturi reprezintă o performanță autentică, fiind vorba de repetarea numărului de voturi obținut la europarlamentarele din 2014 în contextul în care Pro România, UNPR și PRU le-au ciugulit voturi.

Dacă prezența la europarlamentare ar fi fost normală, numărul de voturi al PSD ar fi asigurat un scor liniștitor. Idem la ALDE. Concret, chiar și la o prezență cu 2% mai mare decât la europarlamentarele precedente, scorul PSD ar fi fost 33,5% iar al ALDE 6,2%!

Însă, și e un gigantic “însă”, pentru restul societății aceste alegeri nu au fost parlamentare, ci un fel de prezidențiale: PNL și USR-PLUS au luat mai multe voturi (4,4 milioane) decât Iohannis și Macovei cumulat în primul tur de la prezidențiale (3,3 milioane). De asemenea, PMP a luat mai multe voturi decât Udrea în primul tur din 2014.

Discursul lui Dragnea a divizat societatea și a produs aceleași efecte ca cel cvasi-identic al lui Ponta din 2014: pentru fiecare om mobilizat de respectivul discurs în sensul votului pentru PSD, Opoziția a câștigat doi.Ca exemplu, faimoasele mitinguri din Iași și Galați au împins PSD în aceste municipii sub 22%. La parlamentare luase în fiecare din ele cel puțin 40%…

3. Aproximativ 400.000 de oameni aflați în țară au optat pentru USR-PLUS, deși nu apăreau în estimările maximale cu privire la electoratul Alianței.

Acum o săptămână scriam: “Deseori – nu atât de des pe cât s-ar crede – [sondajele] dau eșecuri evidente, ratând în special valuri de emoție negativă și demobilizări bruște. E loc de o surpriză sau două și acum.”

Pe românește, USR-PLUS părea să aibă 15 votanți potențiali din care la vot urmau să vină 11, 13 sau poate 14. Și au venit la vot 19. Cei patru în plus, dacă ar fi să continuăm metafora cu o analiză a datelor, sunt… cele patru, fiind vorba de femei tinere sau foarte tinere; există de asemenea o probabilitate majoră ca două dintre ele să locuiască într-o reședință de județ din Muntenia sau într-un oraș (indiferent de mărime) din Moldova, iar una sau două dintre ele să locuiască într-unul din marile orașe ale României, mă refer în special la București, Cluj , Timișoara sau Iași.

După cum bine observa Andrei Lupu, Alianța s-a extins mult dincolo de corporatiștii din București și Cluj. Ea a ocupat locul unu în fiecare din primele nouă orașe ca populație din această țară, precum și în anumite localități din Moldova (Bârlad, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț), din Transilvania (Baia Mare, Zalău) și mai ales municipii reședință de județ din Muntenia (Pitești, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Târgoviște).

USR-Plus va termina, probabil, la doar 10.000 de voturi în spatele unei organizații gigantice (PSD) care, după cum am arătat mai sus, a fost mobilizată de pocneau toți cilindrii.

Imagine: Hotnews

4. Te rog să ignori hărțile care colorează județele României pe baza identității ocupantului locului unu. Lucrurile trebuie privite altfel:

La parlamentare, Puterea (suma PSD+ALDE) a câștigat 36 de județe și București, adică acolo a depășit suma PNL+USR. Acum a câștigat 7: Giurgiu, Buzău și Oltenia (dar nu Vâlcea). Niciunul din aceste județe nu este în Moldova… La nivel național, scena s-a rotit. Coaliția obținuse 52%, acum s-a înjumătățit. Opoziția obținuse 29%, acum 49%.

5. Fiecare al cincilea votant din spațiul PSD+Pro România a optat pentru partidul condus de Victor Ponta. Situația este încurcată, nefiind vorba nici de un eșec răsunător și nici de o pătrundere gigantică în electoratul PSD.

6. Am atras atenția cu privire la Moldova înainte de alegeri. Dacă facem abstracție în continuare de votanții UDMR:

  • Situația PNL în Moldova și Muntenia e cvasi-identică (între 20% și 25% din voturi).
  • Cea a USR Moldova (24%) e mai degrabă similară cu cea a USR în Transilvania (26,7%) decât cu cea a USR în Muntenia (17%).
  • Situația PSD în Moldova (26%) seamănă cu cea a PSD în Transilvania (19,7%, diferență 6,3%) mai degrabă decât cu dominația PSD în Muntenia (38%, diferență 12%).

Moldova e în schimbare. Mare grijă la formulări precum “Vechiul Regat” sau “Moldova și Muntenia”, nu numai în politică, ci și în alte domenii ele pot fi perimate.

Mulțumesc lui Cristian Andrei pentru datele privind votul pe localități/județe.

De apreciat faptul că datele defalcate ale exit-poll-ului CURS & Avangarde au fost făcute publice, nu-i obliga nimeni.

La mulți ani, Radu Hossu!

 

Articol publicat şi pe Sociollogica.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.