Traian Remeș a prins glas pe canale. Oare de ce?


Imprudent, Decebal Traian Remeș se simte protejat în studiourile tv angajate în dărâmarea justiției și uită că eliberarea sa este, totuși, condiționată.

 

Condamnat la trei ani de închisoare pentru corupție, fiindcă a primit prin intermediar de la un om de afaceri sătmărean cincisprezece mii de euro, caltaboși și pălincă, iar bonus, un Audi Q7, eliberat condiționat după ce a executat o treime din pedeapsă, Decebal Traian Remeș este de ceva timp invitatul preferat al unor canale media ca RTV, Antena 3 sau Evenimentul zilei, Cotidianul și site-ul Lumea Justiției-Luju, publicații care preiau rapid declarațiile sale contondente spre recirculare.

Deși eliberarea condiționată s-a făcut pe recomandări de bună purtare, vedem că, în libertate, fostul ministru se comportă rău: exprimarea sa la adresa unor persoane publice ca Monica Macovei, europarlamentar și la adresa fostului președinte, Traian Băsescu, precum și acuzațiile fără dovezi aduse directoarei Freedom House, prin mass-media, depășesc nu doar limitele civilității, ci și prevederi ale Codului Penal și Codului Civil. Nu e de așteptat ca CNA să se sesizeze din oficiu când e vorba despre canalele de televiziune îndrăgite.

Traian Remeș se folosește în ieșirile publice de o sentință în favoarea sa într-un proces intentat Televizunii Publice, jurnalistei Rodica Culcer, Direcției Naționale Anticorupție, Administrației Prezidențiale etc. În procesul pierdut de el în prima instanță acuza că a fost lovit în imagine prin încălcarea caracterului secret al casetei DNA, probă în dosarul 157/P/2007, în care se vede cum i se administra fostului ministru șpaga.Tribunalul București i-a respins acțiunea, fiindcă nu s-a putut stabili nici prejudiciul, nici legătura dintre fapta presupusă ilicită, prejudiciu și vinovăția autorului. Reclamantul a invocat că acea casetă a fost procurată și utilizată ilicit de TVR prin difuzarea ei parțială pe post în 10 octombrie 2007, divulgând astfel o probă din dosarul de urmărire penală. Fiind vorba de un ministru, difuzarea casetei ține de informația de interes public și apără dreptul cetățenilor de a fi informați. Mai mult, când este vorba despre decidenți, CEDO lărgește dreptul jurnaliștilor de a da publicității aspecte inclusiv din viața privată a politicienilor, autorităților locale sau guvernamentale, așa cum a arătat în apărare TVR și jurnalista Rodica Culcer, pe atunci șefa Departamentului de Ştiri (v. cazurile Leempoel&S.A. contra Belgiei și Feledek contra Slovaciei).

La apelul judecat la Curtea de Apel Brașov, sentința Tribunalului a fost infirmată. Instanța a considerat că Televiziunea Publică, inclusiv șeful editorial, trebuia „să respecte obligația de asigurare a secretului probelor în timpul anchetei penale”, iar DNA, să vegheze să nu fie divulgate probe din dosar, deci a admis apelul lui Remeș și a decis să fie despăgubit cu cinsprezece mii de lei. Remeș ceruse despăgubiri civile de zece milioane lei pentru prejudiciul moral privind vătămarea imaginii, demnității, cinstei, onoarei, prestigiului etc. Cinstea, onoarea, demnitatea i-au fost onorate, dealtfel, cu o condamnare penală de trei ani cu executare. Administrația prezidențială a fost scoasă din cauză.

Procesul din Dosarul 48790/3/2010, cunoscut ca „Dosarul Caltaboșul”, s-a finalizat la ÎCCJ admițându-se în parte apelul lui Remeș de la instanța inferioară. Interesant în acest caz este felul cum înțeleg judecătorii misiunea mediilor publice, asimilate cu un fel de agenții care trebuie să păzească secretele altor instituții, iar nu cu statutul unei companii de presă. Așa cum a reieșit din cercetările Comisiei de Etică a TVR, din ancheta CSM ș.a., caseta n-a fost obținută pe căi ilegale și nici jurnaliștii implicați n-au încălcat deontologia. Alexandru Sassu, președinte-director general al TVR în 2007, a cerut să nu se difuzeze partea a doua a casetei, dar a autorizat-o pe prima, fiind criticat public de C.T. Popescu, pe atunci președinte al Clubului Român de Presă, și de CJI pentru interdicție, fiindcă informațiile erau de înalt interes public. După nouă ani, Sassu vine să facă „dezvăluiri” în sprijinul lui Remeș, care îl pot aduce și pe el în fața instanței.

Care e miza acestei furibunde agitații? E simplu: Remeș speră să obțină rejudecarea procesului său de corupție pe ideea de „probe fabricate”. Motivarea sentințelor arată însă că Remeș n-a negat niciodată „faptele dezvăluite în materialul înregistrat și nu înțelege nici să conteste autenticitatea sa”. Antena 3 îl folosește pe fostul ministru pentru a compromite dosarul ICA. Și, în final, frustrările lui Remeș, rămas fără Audi, fără caltaboși și țuică, sunt utile în bătălia împotriva justiției, a DNA și a proiectului anticorupție care îi turbează pe toți politicienii care au caltaboșul la dosar. Imprudent, Decebal Traian Remeș se simte protejat în studiourile tv angajate în dărâmarea justiției și uită că eliberarea sa este, totuși, condiționată.

 

P.S. – Deși a întors foaia, plasându-se azi de partea penalilor și manifestându-se amnezic la regulile bune ale jurnalismului onest, ziarul Evenimentul zilei vehicula și el în 2007 înregistrarea video și publica pe larg stenograma corupției sub titlul Stenograma „Caltaboșul”. Discuțiile uluitoare dintre Mureșan și Ciorbă, un manual de dat șpagă. Pe atunci interesul public avea pentru EvZ o altă definiție.

 

Articol apărut şi în Revista „22”.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.