Ce va face PNL cu victoria din alegeri?


PNL este câştigătorul alegerilor locale din 27 septembrie. Rămâne de văzut cum va fructifica acest succes. Pe de o parte, pentru a-şi duce la îndeplinire proiectele începute şi promisiunile făcute în campanie, iar pe de alta, pentru a reuşi să disloce, în viitorul mandat legislativ, toxica actuală majoritate parlamentară.

 

34 la sută din voturile exprimate la nivel naţional la alegerile locale au mers spre PNL, devansând astfel PSD care a obţinut 30 la sută şi declasându-l din poziţia de partid cu cele mai multe Primării şi Consilii Judeţene din ţară. Un salt consistent raportându-ne la scrutinul anterior, când PNL câştigase alegerile doar în opt judeţe, în comparaţie cu cele 17, acum. În plus, după acest tur de scrutin, PNL a reuşit să impună administraţie liberală, pentru următorii patru ani, în foste fiefuri PSD. La fel, la Primăria Capitalei unde, din 2012, cu o pauză de câteva luni, conducerea a fost social-democrată. Susţinerea lui Nicuşor Dan, un candidat din afara PNL, s-a dovedit o strategie bună la care a recurs PNL sub conducerea lui Ludovic Orban; acesta a pus înaintea orgoliilor de partid miza de a elibera Primăria Generală de un primar PSD, acuzat de proastă administrare a oraşului, de cheltuire discreţionară a banului public, de angajarea unor clanuri de partid şi de interese în structurile Primăriei Bucureşti.

În plus, câştigarea acestor alegeri vine, în mod surprinzător, într-un context deloc favorabil guvernării liberale care gestionează – şi cu erori sau bâlbe, inevitabile însă –, o criză economică suprapusă peste una sanitară mondială care, ambele, au generat tensiuni sociale, şi după ce, în anii trecuţi, partidul se confruntase cu probleme de imagine publică şi cu un serios deficit de încredere. Ludovic Orban a preluat conducerea PNL în vara lui 2017, când partidul nu stătea confortabil din punct de vedere electoral, venind după o perioadă în care Crin Antonescu, prin toxica alianţă făcută cu PSD-ul lui Victor Ponta şi PC-ul lui Dan Voiculescu, pusese partidul în picaj, o alianţă căreia Ludovic Orban i s-a opus, asumând-o apoi public ca eroare. Alina Gorghiu, care i-a succedat în funcţie lui Crin Antonescu, nu reuşise să redreseze partidul, din contră. Sub mandatul său, PNL a ratat Primăria Capitalei, la localele din iunie 2016. Se întâmpla după scoaterea din joc a lui Ludovic Orban, chiar în timpul campaniei, şi controversata lui inculpare într-un dosar penal al DNA, în care, doi ani mai târziu, era achitat – dar, cu toate acestea, de la punerea sub acuzare până la achitarea definitivă, nu a atacat Justiţia, nu s-a lamentat, pozând în victimă politică şi nici nu a făcut caz când a fost achitat –, după înlocuirea în cursa electorală a lui Ludovic Orban cu Marian Munteanu, un promotor al ultranaţionalismului şi anti-occidentalismului, iar apoi pe ultima sută de metri, cu aruncarea în arenă a lui Cătălin Predoiu, care obţinuse doar 11,18% din voturi. Tot sub mandatul dnei Gorghiu, PNL obţinea, la parlamentarele din decembrie 2016, doar puţin peste 20 de procente.

Revenind la alegerile din 27 septembrie, rămâne însă  de văzut cum va fructifica PNL succesul înregistrat la acest scrutin. Pe de o parte, pentru a-şi duce la îndeplinire proiectele începute şi promisiunile făcute în campanie. Pentru asta, în administraţiile locale va fi nevoie de acorduri de guvernare cu alianţa USR-PLUS care, cu cele 13 procente obţinute la alegerile locale, se clasează pe locul trei. Obiectivele , fie că sunt ale PNL – fie ale USR PLUS, acolo unde alianţa şi-a impus primari sau preşedinţi de consilii judeţene – vor necesita asumare politică, deci majorităţi funcţionale în consiliile locale şi judeţene, chiar dacă vor exista orgolii, exacerbate la unii care se consideră providenţiali și neprihăniţi, chiar dacă vor apărea tensiuni din cauza împărţirii funcţiilor şi a distribuirii puterii.

Pe de altă parte, acest succes în alegerile locale ar putea fi un atu cu care PNL să intre în scrutinul următor, miza fiind taxarea electorală a toxicei actuale majorităţi parlamentare şi dislocarea ei din viitorul mandat legislativ. Vorbim de majoritatea care i-a dat lui Liviu Drgnea mână liberă să-și pună la picioare Guvern, Parlament și o serie de instituții ale statului şi să dicteze schimbarea legislaţiei penale în funcţie de propriile interese. Un prim pas al PNL spre înlocuirea acestei majorităţi s-ar face la constituirea listelor cu nume pentru alegerile parlamentare, unde nu ar trebui să se regăsească oameni care, în ultimii patru ani, nu au făcut mai nimic în Parlament ori figuri controversate. Un al alt pas ar fi o alianţă cu USR PLUS, menţinută pe parcursul întregului mandat legislativ; la fel ca în cazul administraţiilor locale, nici guvernarea nu-şi va putea duce la îndeplinire obiectivele cu o majoritate parlamentară care îi va sabota deciziile.

De acest succes şi de felul în care PNL îl va putea valoriza în Parlament şi în viitoarea guvernare s-ar putea lega şi nominalizarea pentru viitoarele alegeri prezidenţiale, din 2024. Ludovic Orban pare, în momentul de faţă, a fi candidatul cu care liberalii ar trebui să intre în cursa pentru prezidenţialele din 2024.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

1 Răspuns

  1. 30 septembrie 2020

    […] Text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA, aici! […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.