Minima amoralia
Am făcut o rapidă căutare Google cu aceste cuvinte: „Academia Română Centenar Monica Lovinescu”. Minima amoralia.
În aceste zile, până şi seniorul veşnic tânăr liberal Dinu Zamfirescu a ţinut să spună ceva despre marea doamna a culturii romane. În 1989, neîndoioos din ordinul generalului securist Aristotel Stamatoiu, s-a organizat campania pentru o „Uniune a Scriitorilor Români din Exil” din care să NU facă parte Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Oana Orlea, Rodica Iulian, Dorin Tudoran, Ioan Petru Culianu, Ion Negoiţescu, Andrei Brezianu, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Dan Culcer, Maria Mailat, Emil Hurezeanu, Gelu Ionescu, Mircea Iorgulescu. Era perioada în care cei din „grupul Agora” primeam scrisori de ameninţare de la „Fiii lui Avram Iancu”. Un subiect care ar putea fi tema de cercetare pentru IICCMER.
Academicienii sunt însă prea prinşi cu studierea „umanismului pragmatic” de felixiană obârşie şi cu traco-dacisme ezoteric-dughiniste. Nu am aşteptat de la academicianul Nicolae Breban să facă un minim gest. A urât-o din rărunchi pe Monica Lovinescu. N-am aşteptat nici de la ateistul ştiinţific Vlăduţescu. Dar m-am amăgit crezând că Mircea Dumitru, Adrian Miroiu, Daniel Dăianu, Nicolae Manolescu vor promova public ceea ce mi se pare de la sine înţeles. Că o vor face în numele Academiei Române. Nu mai dau alte nume, nu ţin să supăr pe nimeni.
Nu discut aici ce se spune despre Mugur Isărescu. Dar ştiu un lucru. BNR a emis o monedă cu chipul Monicăi Lovinescu. E mult? E puţin? E ceva salutar şi durabil. Puteau să nu o facă. Pentru mine, BNR a trecut testul Monica Lovinescu. Academia Romana l-a ratat jalnic.
Recomandări de lectură:
- Elogii aduse Securităţii comuniste
- Mugur Isărescu refuză să facă publice referatele în baza cărora Dan Voiculescu a fost publicat de Academia Română
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
Domnule Vladimir Tismăneanu,
sunt sincer dezolat, obligat să vă rectific afirmațiile din nota de mai sus, fără vreun chef de dialog cu Dv.
Cunosc din interior situația. Societatea Scriitorilor Români, proiectată a fi refondată la Paris înainte de decembrie 1989 a fost boicotată după ce grupul de inițiativă, din care făceam parte, a reușit să convoace la Paris mulți dintre viitorii ei membri. Dumitru Țepeneag, organizatorul principal, și alții au scris despre asta, Paul Goma, Ion Negoițescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Bujor Nedelcovici își dăduseră acordul. Am povestit faptele în amănunt, pe o bază documentară autentică /buletinele de vot, înregistrarea sonoră a intervențiilor/. Un articol urma să apară la București. L-am retras fiindcă redacția a reacționat cu prea mare încetineală. Îl voi publica în Asymetria. http://www.asymetria.org
Dacă am făcut aceste precizări, ele erau necesare pentru ca eventualii cititori să nu fie induși în eroare de aproximațiile de mai sus. În fine,fiindcă fără să cunoașteți orientarea generală a scrisului meu mă etichetați repetat, nu pot folosi formulele de circumstanță în corespondența cu Dv. Dan Culcer
Domnule Tismăneanu, de ce nu faceți amendă onorabilă în raport cu aproximațiile Dv., Mi-ați citit articolul?