Mina din raniţa de general
Cine l-a împins în faţă pe Nicolae Ciucă, forţând organizarea unui congres PNL, înainte de termen, şi intrarea lui, ca singur competitor în cursă, este posibil să fi făcut, din nou, o alegere greşită. Spun din nou pe de o parte pentru că artizanul pare a fi acelaşi cu cel care l-a împins în faţă pe Florin Cîţu, anul trecut, iar pe de alta, pentru că riscă să fie o a doua mişcare greşit calculată, cu efecte care ameninţă să se răsfrângă asupra partidului.
În spatele acţiunii de împingere spre preşedinţia PNL a lui Nicolae Ciucă pare a fi tot preşedintele Klaus Iohannis, deşi nu a făcut nicio referire la subiect, deşi nu a participat la congresul PNL din 10 aprilie, aşa cum a făcut la cel din septembrie 2021, când l-a susţinut făţiş pe premierul Florin Cîţu în competiţia cu Ludovic Orban. Atunci, preşedintele Iohannis a girat practic mandatul reprezentantului „echipei câştigătoare”, un grup aliniat în spatele lui Florin Cîțu – printre ei fiind şi arivişti, cabotini, revanşarzi, oameni care au dovedit că sunt dispuşi inclusiv să sfâşie partidul pentru binele propriu, iar unii dintre ei se remarcă acum aliniaţi şi în spatele lui Nicolae Ciucă. Un apropiat al preşedintelui Klaus Iohannis. Nicolae Ciucă s-a dovedit o carte câştigătoare pe care şeful statului mizase în 2015, când l-a numit şeful Statului Major al Armatei Române. Un general care, spre deosebire de majoritatea covârşitoare a generalilor români, fie ei din Armată, Interne sau servicii speciale, şi-a obţinut gradele pe merit, datorită participării în teatre de operaţiuni din Angola, Bosnia şi Herţegovina, Afganistan ori Irak. Un ofiţer care se bucură de încrederea şi aprecierea NATO, iar asta tot datorită misiunilor la care participase. Astfel, pasul următor în cariera lui Nicolae Ciucă a fost învestirea ca ministru al Apărării, în 2019, apoi, după trecerea în rezervă, intrarea în politică, în PNL, în 2020, unde a candidat imediat după aceea, cu derogare, pentru un loc în Senat, fiind desemnat apoi premier interimar, iar ulterior premier cu puteri depline.
Propulsarea lui în funcţia de preşedinte al PNL, chiar dacă nu a fost contestată, ba mai mult susţinută de o majoritate covârşitoare a liberalilor, vine cu un risc care ameninţă să se răsfrângă asupra partidului. Aşa cum s-a întâmplat anul trecut. Campania electorală internă dezagreabilă care a precedat alegerile pentru şefia PNL, cu atacuri la persoană la care nici adversarii politici ai PNL nu au recurs, cu declaraţii agresive şi obraznice care au rupt punţi de comunicare şi intra-, şi interpartinică, apoi congresul intens criticat din cauza partipris-ului făţiş al lui Klaus Iohannis faţă de Florin Cîţu, fractura intrapartinică generată de demisia ulterioară a lui Ludovic Orban din PNL şi înfiinţarea de către acesta a unui partid poziţionat în aceeaşi zonă ideologică au diminuat procentele cu care PNL este creditat în intenţia de vot. La nici un un an de la alegerile parlamentare din decembrie 2020, care plasaseră PNL pe locul secund, cu puţin peste 25 la sută, şi îi conferiseră postura formării unei coaliţii de guvernare, în toaman anului 2021 partidul fusese adus de “echipa câştigătoare”, cu contribuţia preşedintelui Klaus Iohannis, în situaţia de a avea emoţii că va reuşi să-şi treacă prin Parlament propriul guvern, de a fi la mâna tuturor. Acum, după şase luni de la acel congress, un sondaj Avangarde, ale cărui rezultate au fost date publicităţii la finalul lunii martie, indică un procent de 16 la sută pentru acest partid – la mare distanţă faţă de PSD, creditat cu 35 la sută, şi la doar un procent avans faţă de AUR, 16 la sută –, semn că strategia care a vizat desemnarea noii conduceri liberale a fost greşită. La fel alianţa cu PSD, rămasă ulterior singura variantă de a se menţine la guvernare. Cu toate acestea, în octombrie 2021, la o lună după congres, Florin Cîţu, a fost scos din cărţile pentru Palatul Victoria chiar de omul care îl susţinuse, preşedintele Klaus Iohannis; era de aşteptat în context ca Florin Cîţu să piardă masiv şi din autoritatea în partid, şi din susţinerea primarilor şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene cărora nu mai avea ce să le ofere, iar un congres extraordinar pentru alegerea unui nou preşedinte al partidului era previzibil încă de atunci, în speranţa că va mai îndrepta lucrurile.
Totuşi, mişcarea de acum, de alegere a unui nou preşedinte al PNL în cadrul unui congres extraordinar, organizat în termen record de doar câteva zile, un congres în faţa căruia s-a prezentat un singur candidat, ridică semne de întrebare. Şi în privinţa necesităţii, şi a oportunităţii acestuia – o problemă care ar fi suferit amânare într-o perioadă în care toată atenţia este îndreptată spre războiul din Ucraina şi spre efectele pe care le poate avea implicit asupra României –, şi în privinţa şanselor reale de a creşte în sondaje în perspectiva lui 2024. Problema nu o reprezintă, aşa cum spun pe ton panicard, adversarii politici ai PNL, cariera militară a lui Nicolae Ciucă, acesta fiind general în rezervă, nu activ, ci problemele de integritate care planează asupra lui: suspiciunea de plagiat în teza de doctorat –mina din raniţa sa de general – şi tertipurile la care a recurs pentru a împiedica analizarea ei. A-l împinge pe Nicolae Ciucă în faţa PNL înainte de a avea un verdict oficial este un calcul politic riscant. În cazul unui verdict oficial de plagiat, situaţia ameninţă să se răsfrângă şi asupra imaginii partidului şi să-i acutizeze problemele de încredere publică. Iar dacă mai pierde nişte procente, PNL riscă să alunece în irelevanţă politică şi spre un dezastru electoral, în 2024.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
„… cu efecte care ameninţă să se răsfrângă asupra partidului…”_____––-_____exact ce vrea klown-ul „national” ( macar de ar fi national, el este reprezentantul-daca! -al unei microminoritati etnice si religioase) sa distruga infrastructura politica, in special a partidelor cu pretentii istorice, tocmai pentru a ramane la guvernarea suprema(fara opozitie, decat ca si mascarici) a fostului pecere, filtrat in fesene-pesede,iar propulsarea acestui general, reprezinta p a r a s u t a de salvare a klausului(unitate de masura pentru lasitate si ticalosie), adica militarizarea statului, cu scopul de a prelungi existenta acestei armate falimentare ca scop, dar care falimenteaza societatea romana si bugetul tarii, prin armatele de (asa-zisi) ofiteri, garantat mai multe decat militarii in termen(1700 de generali !!!, mii de colonei, zeci de mii de maiori si probabil o suta de mii de locotenenti -si majori)-si alte cadre militare stabile pe pozitii- activi si in rezerva-per total, cel putin un SFERT DE MILION de PARAZITI!!)…Cat despre acest general, fiind vorba de fapte dovedite prin inregistrare, cred ca a participat in diverse teatre de razboi, DAR NICIDECUM, din spirit de abnegatie, vitejie, etc., ci pentru ca a fost obligat, si cred ca peste tot pe unde a fost, ranitza sa era plina cu daipare…
Si apropos de numarul de paraziti de varf(armata), pe G4 Media am citit ca Romania ar avea doar 50 mii cadre active si in rezerva, cred ca este ori o minciuna ori se refera doar la (asa-zisii) ofiteri, nu sunt luate in calcul celelalte grade perene(angajate permanent) intr-o armata stabila, adica subofiteri(plutonieri, etc.) si partea tehnica(„maistri” militari!), per total , cifra trebuie sa fie de cel putin un sfert de milion, pentru simplu motiv ca toata aceasta imensa grupa parazitara IESE LA PENSIE cu cel putin 10 ani* inaintea celor care cu adevarat muncesc, asa ca gradul de suprapunere a generatiilor(chiar si clasice, de 20 ani, nu mai vorbim de „leat”), este urias, avand in vedere ca parazitii traiesc si peste 80 de ani(in medie), doar sub unu la suta mor la varste sub 70 ani…Asa ca -nu este dubiu- aceasta grupa de paraziti , practic prin salarizare si pensii uriase, saboteaza permanent si sistematic, economia nationala… Media pensiilor acestor indivizi este de 3.500 lei/luna, adica peste 800 MILIOANE lei/luna, la care se aduga salariile URIASE ale PARAZITILOR ACTIVI(foarte activi!), cea ce trebuie (per total) sa sara de peste UN MILIARD /luna (!!!), adica (aprox. si usor variabil) peste 200 MILIOANE Euro/luna!!!, iar aceasta doar in salariile cadrelor, probabil ca armata romana, consuma lunar, cel putin UN MILIARD Euro, adica cel putin 12 MILIARDE Euro/an…(* la reviziurea legii cu privire la armata, din 2015, au fost admise exceptii, adica si pensionari chiar la 45 ani, si aceste „pensionari” sunt garla, pentru ca asa vrea trantorul si criminalul iohani, pentru a-si mentine votantii si aparatorii, in „caz de”, numai ca si ceausescu a fost mancat tot de cainii de paza…”Asa ca!”)
Şeful Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, Marian Hăpău, trecut în rezervă de către Iohannis
(L. G. | 27.06.2022)”…Generalul Marian Hăpău, se află la conducerea Direcției Generale de Informații a Armatei din 2013 fiind promovat datorită relațiilor foarte bune pe care le avea cu fostul ministru al Apărării, controversatul general Gabriel Oprea. Tot luni, Iohannis a semnat şi decretul privind acordarea gradului de general de brigadă cu o stea, la trecerea în rezervă, colonelului Mihaela Andriţoiu din Ministerul Apărării Naţionale…Scandalul delapidării la vârful DGIA
În timpul mandatului sau, fostul director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), Iulian Cristian Gherghe, a sustras 180.000 de dolari dintr-un fond secret datând din 1983, de care nu știau decât el și SI SEFUL LUI, Marian Hăpău…”____––_____ este total evident ca ihan continua nestingerit seria loviturilor napraznice, asupra banului public, vrea sa treaca, la numarul generalilor, de 2 MII, iar cu acest bandit(dovedit- hapau), iohanis este exact ce-i trebuia, adica trecut in rezerva cu cel putin 15 MII lei/luna, iar individul va mai trai inca 25-30 ani, asa ca va suge- in continuare – bani grei, total nemunciti si nemeritati..