Lachei PSD la Curtea Constituţională


Numirile de azi de la CCR, făcute de PSD – care nu pot fi privite făcând abstracţie de obedienţa politică a celor doi noi judecători constituţionali ori de legăturile lor cu personaje controversate, intrate în atenţia justiţiei pentru fapte de corupţie – oferă o perspectivă sumbră.

 

PSD şi-a asigurat, din nou, pentru alţi ani, o nouă majoritate confortabilă la Curtea Constituţională. Propunerile PSD pentru posturile de judecători constituţionali, procurorul Gheorghe Stan, şeful controversatei Secţii de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, şi judecătorul Cristian Deliorga, au fost validate de Parlament. Ce îi recomandă profesional, însă, pe cei în afară de obedienţă politică nu e clar.

La Secţia de anchetare a magistraţilor – cea care o investighează pe fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, punând-o sub control judiciar şi interzicându-i să părăsească ţara exact în perioada în care aveau loc audieri ale acesteia la Bruxelles, pentru funcţia de procuror european –, docilitatea lui Gheorghe Stan faţă de puterea politică a mers până acolo încât la secţia pe care o conduce s-a încălcat cu bună-ştiinţă legea pentru a lua de la DNA dosarul Teldrum. Mai precis, Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a dat curs unei plângeri penale anonime, semnate cu numele unui actor de comedie de la începutul secolului XX, după cum declara într-un interviu recent fostul procuror general Augustin Lazăr, plângere prin care procurorii de la DNA care instrumentează dosarul Teldrum au fost denunţaţi că ar fi comis infracţiuni. Denunţul, deşi fals, a fost totuşi înregistrat, prin încălcarea Codului de Procedură Penală care prevede că denunţătorii trebuie să-şi indice datele, inclusiv CNP-ul, pentru a fi identificabili. Cazul a intrat deja în atenţia CSM, care a fost sesizat de procurorul general al României.

Judecătorul Cristian Deliorga – despre care în sistemul judiciar se spune că este în relaţii foarte apropiate cu Adina Florea, adjuncta lui Gheorghe Stan la Secţia de anchetare a magistraţilor şi favorita pentru şefia DNA a fostului ministru Tudorel Toader, căzut între timp în dizgraţia stăpânirii politice şi înlăturat din funcţie –, are şi el legături cel puţin interesante cu mediul politic şi cu cel politic-penal, fiind perceput un apropiat al tripletei Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu, Sorin Strutinski. Cristian Deliorga a admis în faţa presei că şi-a depus dosarul de candidatură pentru funcţia de judecător constituţional la senatorul PSD Șerban Nicolae, pentru că-l cunoştea. Pentru reîmprospătarea memoriei, Şerban Nicolae, cunoscut drept fostul şofer al lui Cătălin Voicu, i-a fost acestuia şi avocat într-un dosar de corupţie. Şi nu într-un caz de „banală” şpagă, ci de aranjare, pe bani, de dosare penale. Cătălin Voicu este cel care, pe vremea în care era senator PSD, se visa la vârful Internelor. Şi nu din orgoliu profesional, ci pentru a crea un sistem de putere subteran. „Dacă eu m-am dus la Interne, omule, ai toată Procuratura României, ai toată Justiţia în mână, ai toată Curtea… (…) Dacă mă duc acolo, în trei ani de zile pot face toată reţeaua din România! Acu’, dacă pierdem alegerile, reţeaua e în funcţiune. (…) Ai reţea, rezişti ca să facem gherila urbană….(…)”, îi spunea Cătălin Voicu, în 2009, lui Alexandru Mazăre, pe atunci ambii senatori PSD. Cătălin Voicu nu a mai apucat să făcă reţeaua mult visată, întrucât discuţia privind mecanismul muşamalizării dosarelor în justiţie a fost interceptată şi a ajuns probă într-un dosar instrumentat de DNA. Dosar în care, patru ani mai târziu, în 2013, Cătălin Voicu a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare, acuzat că a primit mită de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni, prin intermediul lui Florin Costiniu, fost judecător la Curtea Supremă, şi a obţine decizii favorabile în dosarele penale în care erau vizaţi. A fost pus în libertate în 2016, Cătălin Voicu făcând şi el parte, cu şase cărţi, din lotul celor care au scris în puşcărie „opere ştiinţifice” pentru a-şi diminua pedeapsa.

Revenind la numirile de azi de la CCR, făcute de PSD – care nu pot fi privite făcând abstracţie de obedienţa politică a celor doi viitori judecători constituţionali ori de legăturile lor cu personaje controversate, intrate în atenţia justiţiei pentru fapte de corupţie – perspectiva e sumbră. Pentru noi, maimai ales că mandatul le este de nouă ani.


Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.