Avocat al doctorilor plagiatori. Dovedit plagiator
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, s-a dovedit a fi nu doar un avocat al doctorilor plagiatori, ci el însuşi un plagiator. La trei zile după ce o investigaţie a jurnalistei Emilia Şercan, îl pusese în faţa unei dovezi indubitabile de plagiat a unui curs de specialitate, a demisionat, deși părea hotărât până în ultimul moment să sfideze toate evidențele furtului academic și pe toată lumea care îi arăta oglinda și-i cerea pasul în spate de la vârful Educaţiei. Probabil, a fost convins să ia decizia, pentru a mai salva ce se mai poate din „România educată”.
Cariera politică a lui Sorin Cîmpeanu are printre pilonii de susţinere oportunismul, slugărnicia şi, iată, impostura. Câteva episoade din ultimii ani – pe care le reamintesc, pentru că asupra cărora m-am mai oprit în articole precedente – duc spre această concluzie.
2012. În vara acelui an, CNATDCU, în componența căruia fusese numit și Sorin Cîmpeanu, ca secretar general, infirma verdictul de plagiat din teza de doctorat a premierului nou instalat Victor Ponta, verdict care fusese dat de comisia anterioară, „reorganizată” însă de ministrul Liviu Pop exact în ziua în care aceasta urma să se pronunţe oficial. Prin urmare, deşi CNATDCU avea deja redactată decizia potrivit căreia Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, hotărârea fusese decretată ca lovită de nulitate.
2014. La doi ani după ce a pus umărul la încercarea de salvare a onoarei lui Victor Ponta, Sorin Cîmpeanu a fost numit – cu susținerea Partidului Conservator, fondat de Dan Voiculescu –, ministru al Educației în Guvernul Ponta. Postură din care i-a mai făcut un favor șefului său, doctorul plagiator, la numai câteva zile după numire. În decembrie 2014, Victor Ponta anunţa Universitatea Bucureşti că… renunţă la titlul de doctor, dar cum în demersul său s-a împiedicat de Legea educaţiei care nu permitea decât retragerea titlului, ca sancţiune, trebuia găsită urgent o soluţie legală. Iar Sorin Cîmpeanu i-a găsit-o: modificarea Legii educaţiei prin ordonanță de urgență. OUG 94/2014 a fost emisă rapid şi fără consultarea mediului universitar; prin intermediul ei, Legii educaţiei i s-a anexat un articol care să le confere titularilor titlului de doctor dreptul să renunţe la el. Nimic mai mult decât un articol care să-l exonereze de răspundere pe șeful său plagiator. O prevedere care – deși nu are norme metodologice de aplicare – încă este invocată prin instanțe de doctori cărora le-a fost dovedită impostura academică, dar care se țin cu dinții de titlu și de privilegiile de care beneficiază în baza lui.
2015. Consiliul Național de Etică, aflat în subordinea lui Sorin Cîmpeanu, decidea că Gabriel Oprea – un alt celebru impostor academic, plagiator şi conducător de doctorate plagiate la Academia SRI şi la Academia de Poliţie – nu a plagiat, deși exista deja un verdict clar dat de Comisia de Etică a Universității din București. Sorin Cîmpeanu își făcuse astfel, se pare, datoria față de „părintele” Academiei de Științe ale Securității Naționale, în care fusese şi el primit. Și unde, declarativ, unicul criteriu pentru acceptarea ca membru „îl constituie caracterul de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”. Nu este clar în ce constă acest caracter de excelenţă al contribuţiei în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice pe care şi-a adus-o absolventul de Îmbunătățiri funciare și Ingineria mediului Sorin Cîmpeanu. Din CV-ul său – în care, în ultima perioadă, nici nu-și menționează calitatea de membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale – nu rezultă că ar exista. Este menționată doar trecerea sa prin “triada securităţii naţionale”: Colegiul Naţional de Afaceri Interne al Academiei de Poliţie, Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI şi Colegiul Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare a MApN.
2019. După o perioadă în care nu a mai fost învestit în funcţii politice, la începutul anului 2019 a fost primit în PNL după ce anterior trecuse prin prin ALDE și prin Pro România, partid pe care l-a co-fondat împreună cu Victor Ponta. În decembrie acelaşi an, în ciuda episoadelor care îl poziționau de partea impostorilor din mediul academic, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler.
2020. După alegerile parlamentare, câştigate de PNL, în decembrie 2020 Sorin Cîmpeanu a fost cooptat în Guvernul Orban, guvern de alianţă PNL-USR-UDMR, și desemnat să conducă Educaţia, ca garant al implementării programului prezidențial „România educată”.
2021. În iunie, prima decizie majoră în sistemul de educație luată de Sorin Cîmpeanu, în acest cel de-al doilea mandat al său, viza modificări aduse Regulamentului de funcţionare a CNATDCU și Metodologiei privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat. Dar nu pentru a înăspri legislația, pentru a mai diminua flagelul imposturii academice, ci pentru a le oferi portițe de salvare în fața perspectivei de a-și pierde titlurile. Se contura ca o amnistie individuală a plagiatorilor. Părea o decizie luată în directă legătură cu faptul că în analiza CNATDCU, în așteptarea verdictului oficial – care, în cazul unora, se trenează de ani de zile, mult peste termenul legal – se află și tezele de doctorat ale unor doctori celebri și bine poziționați, unii în justiţie ori în sistemul de securitate şi apărare, deconspirați de presă ca plagiatori. A fost nevoie de o scrisoare deschisă adresată, în iulie, președintelui Klaus Iohannis, semnată inițial de aproape 200 de profesori universitari, cercetători, academicieni, prin care șefului statului i s-a solicitat să se exprime public în privinţa acestor modificări în legislaţia de analiză a plagiatelor și să împiedice transformarea lor într-o modalitate legală de salvare a celor care și-au plagiat tezele de doctorat. Două zile mai târziu, Klaus Iohannis cerea „măsuri concrete și coerente pentru a preveni instituirea unei culturi a plagiatului”. Doar aşa a renunţat ministrul Cîmpeanu la aceste modificări legislative.
2022. În urmă cu câteva zile, jurnalista Emilia Şercan scria în PressOne că Sorin Cîmpeanu și-a însușit prin plagiat, într-un curs de specialitate, 13 capitole „publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București. (…) Cei doi profesori semnaseră cele 13 capitole plagiate de Cîmpeanu în 2006 în alte patru ediții anterioare ale cursului, datate 1987, 1990 și 1993 și 2000.” Dovezile aduse sunt indubitabile. Situaţia explică acum şi refuzul ministrului de a-şi face publice în CV titlurile cărţilor/capitolelor de carte, manualelor pe care susţine că le-a scris – 18 la număr. La solicitarea de a transmite informaţii legate de teza sa de doctorat şi de cărţile pe care menţionează că le-a publicat, pe care i-am trimis-o, Biroul de Comunicare al Ministerului Educaţiei mi-a transmis, la scurt timp după numirea lui, că acestea nu sunt informaţii de interes public. Încercând găsesc cele 18 volume în care este autor sau coautor, aşa cum menţionează în CV, am constat că în evidenţele Bibliotecii Naţionale a României sunt doar nouă, iar cum două dintre ele par a fi reeditate, rămân şapte…
Vorbim, aşadar de un profesor universitar, conducător de doctorate, rector, desemnat de zece ori Doctor Honoris Causa – să vedem dacă îi va retrage vreo universitate titlul acordat – şi de două ori preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, numit de două ori la conducerea Ministerului Educaţiei. Ultima dată, ca garant al implementării programului prezidenţial România Educată.
Citiţi şi:
- Datele legate de teza de doctorat şi de cărţile ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, nu sunt informaţii de interes public
- Sorin Cîmpeanu, ministrul Pristanda
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News