Alin Nica: „Îmi doresc ca peste zece ani Timişul să fie un magnet de inteligenţă din toată ţara”


Foto: PNL Timiş

A fost timp de patru mandate primar al comunei Dudeştii Noi. Fiind în opoziţie 10 din cei 16 ani, nu a mizat pe bani de la centru, ci pe atragerea de fonduri europene, obţinând aproximativ 28 de milioane de euro. Atragerea de fonduri de europene a fost, de altfel, punctul principal al programului de guvernare locală cu care liberalul Alin Nica a câştigat alegerile pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş.

La câteva zile după învestirea în funcţie, l-am invitat la un dialog despre proiectele majore pe care le are pentru Timiş, despre colaborarea cu Alianţa USR-PLUS, proiectele şi programele comune pentru Timişoara şi pentru judeţ, dar şi despre linia pe care va duce PNL Timiş în perioada în care îl conduce interimar.

 

Prioritatea noastră absolută este să atragem cât mai mulţi bani europeni”

Domnule Alin Nica, aţi câştigat alegerile cu un program de guvernare ofertant. Pentru a transforma acele proiecte în realitate, cât vă bazaţi pe fonduri locale, cât pe cele centrale, cât pe fonduri europene?

Prioritatea noastră absolută este să atragem cât mai mulţi bani europeni şi cât mai multe resurse de la bugetul naţional pentru a concretiza proiectele pe care le avem pentru Timiş. Iar banii din bugetul judeţean, cuveniţi de drept judeţului, să-i folosim pentru proiectele pe care  nu le putem finanţa din surse externe, pentru a asigura întreţinerea, funcţionarea, dar şi extinderea paletei de servicii furnizate cetăţenilor şi destinaţi primăriilor din judeţ.

 

Vă întrebam de fonduri centrale luând în calcul şi o variantă posibilă ca, din ianuarie, să avem un Guvern de altă culoare politică or, din experienţe anterioare, ştim că de la centru s-au pus, nu o dată, piedici judeţelor ale căror conduceri au fost, din punct de vedere al centrului, indezirabile politic.

Dacă se va întâmpla aşa, voi lua atitudine publică, voi condamna astfel decizii pentru că nu sunt normale. De asemenea, în raportul meu cu primarii, am spus din campanie că voi fi preşedintele tuturor primarilor şi că nu voi face discriminări legate de coloratura politică, pentru că nu mai vreau să avem insule de sărăcie în judeţ doar pentru că un primar este de la un alt partid.

La Primăria Dudeştii Noi am fost obişnuit să stau în opoziţie zece ani din cei 16 de mandat, de aceea m-am concentrat pe atragerea de fonduri europene – care nu sunt distribuite politic şi care, e adevărat, sunt mai greu de accesat, fiind o birocraţie mai stufoasă, dar sunt sigure şi pot să asigure o dezvoltare sustenabilă.

 

Care e valoarea totală a fondurilor atrase în Dudeştii Noi, în cele patru mandate în care aţi condus comuna?

Aproximativ 28 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, atrase strict pe proiecte majore. Altfel, au fost mult mai mulţi bani. Am avut peste 50 de proiecte, în aceşti 16 ani.

 

Atragerea de fonduri de europene este, de altfel, punctul principal al programului de guvernare locală cu care aţi câştigat alegerile.

Am luat deja legătura cu cei de la Agenţia de Devoltare Regională Vest pentru că, până în aprilie, trebuie să dăm lista cu proiectele prioritare pe Mecanismul de redresare şi rezilienţă – un nou program la nivel european, ca răspuns la criza sanitară şi cea economică generate de pandemia de coronavirus –, iar aici avem mai multe idei de proiecte. Săptămâna viitoare mă voi întâlni şi cu colegii din Caraş-Severin, cu primarul Reşiţei şi cu noul preşedinte al Consiliului Judeţean, pentru a discuta despre proiectele majore de infrastructură pe care vrem să le susţinem în comun.

 

Concret, în Timiş despre ce proiecte vorbiţi?

De exemplu, despre calea ferată care leagă Aeroportul Timişoara de Reşiţa şi, în acelaşi timp, vrem să facem şi centura feroviară – în programul de guvernare locală am propus acest element de infrastructură – şi, implicit, despre trenul mitropolitan. Apoi, despre transformarea Aeroportului Timişoara în aeroport cargo, realizarea mai multor legături cu autostrada A1, pe Programul Operaţional Regional, realizarea unui drum expres între ieşirea din Izvin şi centura Timişoarei, care va ocoli Remetea, oferind o alternativă de transport rutier mai facilă şi mai rapidă decât DN6, care leagă Timişoara de Lugoj. Mai avem în plan parcul tematic despre care am vorbit şi când eram la Primăria Dudeştii Noi, dar acum ne gândim la ceva în plus. Tot la proiecte majore intră Spitalul Oncologic, autostrada de biciclete, un proiect de regenerare urbană în zona Giroc, punerea în valoare a Castelului Huniade, ca monument istoric, reabilitarea Conacului Mocioni, din Foeni, Drumul Vinului pe ruta Timişoara-Recaş-Silagiu, reabilitarea termică a Casei Austria sau sistemul inteligent de economisire a energiei la nivelul clădirilor publice.

 

Există deja, la nivelul Consiliului Judeţean Timiş, o echipă profesionistă cu care puteţi atrage fonduri europene?

Există, dar trebuie lărgită pentru că numărul de proiecte europene va fi mult mai mare şi avem nevoie de personal specializat. Aşa că principala problemă pe care o avem acum este legată de resursa umană calificată în acest domeniu. Vom lărgi această echipă fie cu oameni din Consiliul Judeţean, fie din exterior. Mai avem nevoie de ingineri constructuri, de arhitecţi, de personal tehnic să asiste personalul care scrie şi implementează proiectele, mai ales că sunt proiecte majore de infrastructură şi proiecte de inginerie civilă pe care dorim să le realizăm.

 

„Judeţului Timiş îi lipseşte, în momentul de faţă, direcţia”

Foto: Facebook Alin Nica

Ce-i lipseşte acum Timişului pentru a fi un judeţ la nivel european, aşa cum l-aţi proiectat dumneavoastră în programul de guvernare locală? Care sunt cele mai mari, mai acute probleme pe care le-aţi sesizat?

Judeţului Timiş îi lipseşte, în momentul de faţă, direcţia, după părerea mea. Oamenii au nevoie de o direcţie să le arate unde dorim să fim peste cinci sau zece ani. Eu îmi doresc ca peste zece ani Timişul să fie un model de competitivitate economică, un judeţ inovator, un magnet de creiere şi de inteligenţă din toată regiunea şi din toată ţara, pentru că pe inteligenţă poţi să construieşti durabil şi stabil; oamenii inteligenţi îşi asumă riscuri. În plus, avem nevoie de un ecosistem economic bazat pe capital autohton,  să reducem dependenţa de multinaţionale pentru că, dacă va veni o criză economică mondială majoră, multinaţionalele pot să fie relocate şi riscăm să rămânem cu un vid major atât de locuri de muncă, cât şi de activitate economică. Trebuie, deci, să fim prevăzători.

În acelaşi timp, peste zece ani, văd Timişul să profite din plin de oportunităţile strategice de dezvoltare pe care le are în regiune, de exemplu de apropierea de Belgrad, de Serbia, care trebuie fructificată, aşa cum şi cei din Vest au fructificat aderarea României la UE, în 2007, trebuie să profităm de perspectivele europene pe care Republica Serbia le are în acest deceniu şi să ne pregătim să folosim această piaţă de desfacere şi de forţă calificată de muncă de la vecini; noi avem o rată a şomajului destul de scăzută şi toate firmele caută să angajeze personal calificat. Judeţul Timiş are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Pentru a-l fructifica trebuie oameni cu viziune, hotărâţi, care să dea direcţia şi să fie catalizatori de performanţă.

 

Care vor fi priorităţile primului an de mandat în administraţia judeţeană?

În primul rând, adaptarea aparatului administrativ al Consiliului Judeţean la noua viziune, punerea la muncă a tuturor oamenilor şi axarea pe rezultate. Apoi, pregătirea tuturor proiectelor pe care trebuie să le depunem pe programele operaţionale regionale sau pe celelalte mecanisme de finanţare. De asemenea, este important pentru noi ca lucrările aflate în desfăşurare şi în execuţie să fie duse la bun sfârşit. Şi mai e un aspect foarte important: să profităm la maximum de posibilitatea ca Guvernul să fie construit în jurul PNL şi să atragem de la nivel central finanţări pentru obiectivele noastre majore: Stadion, Sală Polivalentă, ieşirea de pe autostradă din zona Căii Aradului, centura ocolitoare de sud a Timişoarei, centura de vest şi autostrada Timişoara-Moraviţa.

Dacă discutăm de priorităţi pentru anii următori, amintesc că vrem să deschidem judeţul Timiş către exterior, să-l promovăm mult mai bine în străinătate şi să reînnodăm parteneriatele externe pe care Timişul le avea tradiţional în Europa occidentală, să lărgim acest spectru şi spre restul lumii, pentru a profita de oportunităţile pe care judeţul le are, pentru a atrage cât mai mulţi investitori în zonă.

 

„Nu sunt adeptul concedierilor politice sau populiste”

Aţi anunţat zilele trecute că veţi reorganiza Consiliul Judeţean Timiş. Ce presupune concret această reorganizare?

Spunându-vă că atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate pentru noi, atunci înseamnă că trebuie să redimensionăm compartimentul care se ocupă de acest aspect. Spunându-vă că o altă prioritate va fi creşterea vizibilităţii judeţului Timiş în exterior, atunci departamentul care se ocupă de relaţii externe trebuie populat corespunzător, iar oamenii motivaţi. În sensul acesta am spus că trebuie regândit şi refuncţionalizat aparatul administrativ astfel încât să se plieze pe priorităţile pe care le-am impus prin viziunea mea şi prin programul de guvernare locală pe care l-am susţinut în campania electorală. Poate cei care au fost aveau alte priorităţi, considerând, de exemplu, că agricultura este mai importantă decât cultura. La fel, Timişoara Capitală Culturală Europeană este o prioritate pe termen mediu. Va trebui să facem tot ce ne stă în putinţă ca acesta să fie un proiect de succes. Consiliul Judeţean are multe responsabilităţi în această direcţie, de la renovarea Castelului Huniade, a Palatului Baroc, la susţinerea financiară a programului artistic. Prin urmare, şi Direcţia de Cultură şi departamentul care se ocupă de acest aspect trebuie regândite.

 

Luaţi în calcul şi o evaluare a tuturor angajaţilor?

Categoric, da. Suntem în curs de a face această evaluare, dar pentru asta îmi trebuie informaţii. Nu vreau să fac această evaluare pe genunchi şi nu în scop populist, să anunţ că dau afară jumătate din personal, cum au făcut alţi colegi. Asta ar crea panică în rândul angajaţilor şi nu cred că am obţine rezultatele scontate. Nu sunt adeptul concedierilor politice sau al celor făcute de dragul de a da bine în exterior, pentru că v-am spus, rata şomajului în Timiş este foarte scăzută şi e o bătălie pe forţa de muncă. Or, ar fi sinucigaş să dăm afară jumătate din personal şi după aceea să pierdem jumătate de an sau un an ca să angajăm alţi oameni, iar asta doar pentru că unii dintre ei au o opţiune politică sau alta. Trebuie să vedem care din angajaţi îşi fac treaba sau pot performa (poate până acum nu li s-a dat de lucru suficient), câţi rezonează cu viziunea şi direcţiile de dezvoltare pe care doresc să le imprim în Consiliul Judeţean şi, după ce le dau şansa de a performa, de a se autodepăşi, voi face o evaluare, vedem cine nu răspunde criteriilor şi noii viziuni şi atunci, evident, ne vom despărţi de unii dintre ei.

 

„Succesul titlului Capitală Culturală Europeană nu ţine de viziuni politice”

Foto: Facebook Alin Nica

Aţi amintit de proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană, co-finanţat de Consiliul Judeţean Timiş, derulat de Asociaţia Timişoara 2021 care a stârnit însă multe controverse în ultimii ani şi care nu a lăsat mai nimic concret în urmă. Veţi continua să finanţaţi „în orb” acest proiect, girând aceeaşi echipă de conducere la asociaţia care îl gestionează?

Nu m-aş pronunţa cu privire la activitatea asociaţiei pentru că nu o cunosc în detaliu. Acum voi fi reprezentantul Consiliului Judeţean în această asociaţie, care ţine mai mult de Primăria Timişoara, principalul finanţator şi responsabil de modul de implementare a programului artistic şi de cheltuire a bugetului alocat. Evident, dorim să susţinem toate acele activităţi care să facă din Timişoara Capitală Culturală 2023 o acţiune de succes, în beneficiul cetăţenilor. Şi dacă e nevoie de o reorganizare a asociaţiei sau de o regândire a modului de implementare a proiectelor depuse în dosarul de candidatură, vom analiza şi vom lua decizia în consecinţă, în urma consultării cu ceilalţi parteneri implicaţi în implementarea proiectului.

 

Aţi anunţat zilele trecute, în timpul vizitei ministrului Culturii la Timişoara, organizarea aici, în 2023, a Festivalului Enescu. Care vor fi măsurile luate de Consiliul Judeţean Timiş pentru ca acest eveniment să aibă loc în condiţii foarte bune?

E o victorie uriaşă pe care noi am obţinut-o ca acest festival, emblematic pentru România, să aibă loc la Timişoara, în 2023. Bănuiesc că vă referiţi la infrastructura care să găzduiască evenimentele asociate acestui festival.

 

Da.

Parte din infrastructură ţine de Municipalitatea Timişoara – vorbind de Filarmonică sau de alte săli de spectacole pe care le-ar putea pune la dispoziţie şi pe care trebuie să le pregătească prin adaptare şi renovări corespunzătoare –, parte ţine de instituţii ale Ministerului Culturii – Opera Naţională, Teatrul Naţional – şi parte ţine, da, de Consiliul Judeţean dacă dorim să folosim Palatul Baroc pentru anumite evenimente asociate sau alte spaţii din patrimoniul judeţului Timiş. Cu toţii trebuie să facem un efort concertat pentru ca acest festival să se desfăşoare în condiţii optime şi să ducă renumele Timişoarei la nivel internaţional.

Festivalul Enescu nu va fi însă, în 2023, un element unicat. Vă spun în premieră că intenţionăm să mai aducem în Timişoara şi alte festivaluri şi să organizăm acţiuni culturale de nivel naţional şi internaţional. Nu vă spun concret acum despre ce e vorba pentru că încă suntem în discuţii.

 

Practic succesul acestui eveniment va depinde şi de colaborarea dintre administraţia judeţeană şi cea locală, dintre PNL şi Alianţa USR-PLUS.

Nu aş ducea-o în plan politic, pentru că nu ţine de viziuni politice. Fiecare dintre noi – Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean, Guvern, Ministerul Culturii – trebuie să facem eforturi ca acest eveniment să fie un succes. Şi nu cred că e loc de concurenţă politică aici. Pentru succesul acestui titlu, trebuie să discutăm mai mult de un Parteneriat administrativ la toate nivelurile de guvernare. Aşa că eu, cel puţin, din partea Consiliului Judeţean, voi face tot ce-mi stă în putinţă să îmbogăţesc paleta de evenimente culturale ce vor fi organizate la Timişoara în anul 2023  şi pentru ca investiţiile în infrastructura culturală să fie realizate până la momentul respectiv.

 

„Cel puţin declarativ există deschidere pentru continuarea proiectelor administraţiei liberale în Timişoara”

Acesta un proiect. Sunt însă o serie de alte proiecte care necesită colaborare între administraţia judeţeană şi cea locală. Aţi afirmat recent că proiectele administrației liberale de la Timișoara, derulate în mandatele dlui Nicolae Robu la Primăria Timişoarei, vor merge mai departe. Există deschidere în acest sens din partea USR-PLUS? Domnul Robu spunea ieri că noua conducere a Primăriei a decis anularea licitaţiei pentru realizarea unei parcări multinivel pe Take Ionescu, în complexul Multiplexity.

Cel puţin declarativ există deschidere pentru continuarea proiectelor liberale. În Protocolul pe care am convenit să-l semnăm, legat de proiectele pe care le vom susţine în comun, am anexat – la propunerea noastră – toate proiectele şi ideile promovate de fosta administraţie liberală şi care trebuie continuate. Am spus şi în declaraţia mea de la învestirea în funcţie a primarului Dominic Fritz că voi urmări cu atenţie realizarea acestor proiecte şi continuarea celor pe care administraţia liberală le-a început în mandatul domnului Robu. De fiecare dată când un astfel de proiect nu va fi continuat, voi cere explicaţii, voi încerca să văd de ce nu există continuitate.

În privinţa parcării pe care aţi adus-o în discuţie, nu am informaţii dacă au fost probleme tehnice sau birocratice legate de achiziţii, dar după ce mă voi informa, voi lua o atitudine.

 

Veţi face public Parteneriatul pentru Timiş şi Timişoara despre proiecte şi programe comune cu USR-PLUS?

Sigur că da şi veţi avea acces şi la anexa referitoare la proiectele mari ale administraţiei liberale.

 

Semnarea acestui parteneriat este amânată din cauza neînţelegerilor pe funcţii?

Nu din  cauza neînţelegerilor pe funcţii – a fost chestiunea cea mai simplă de rezolvat. Pe proiecte a durat mai mult. Am temporizat negocierile, aşa cum am mai spus, pentru că nu mi s-a părut normal ca într-o sală noi să ne întâlnim să discutăm că vom fi parteneri, iar în presă să fie dată informaţia ca şi când suntem duşmani. Iar până la clarificarea acestui aspect, am spus că avem nevoie de un timp ca să ne câştigăm încrederea, ca să putem fi parteneri pentru patru ani.

 

„Cu Dominic am o relaţie excelentă şi cred că vom colabora foarte bine”

Aţi avut şi discuţii oficiale, aţi avut şi discuţii informale cu domnul Dominic Fritz, din  care a rezultat că aţi ajuns la un numitor comun. Să înţeleg că în Alianţa USR-PLUS sunt alte voci care nu sunt de acord cu unele puncte din acest parteneriat?

Cu Dominic am o relaţie excelentă şi cred că vom colabora foarte bine. Deja, înainte de discuţiile pe program şi pe poziţiile din administraţia publică locală, ne-am întâlnit de mai multe ori şi am rezonat în gândire şi în obiective. Nu am nici cea mai mică emoţie, vom colabora excelent în continuare. Chestiunile politice sunt însă întotdeauna mai delicate. PNL, care e un partid istoric, mare şi care a câştigat alegerile pe judeţul Timiş, are anumite chestiuni de discutat nu doar în Timişoara şi în Consiliul Judeţean, ci şi în celelalte organizaţii din judeţ şi asta ocupă timp, negocieri politice, unele compromisuri pe care trebuie să le facă şi o parte, şi cealaltă şi de aceea durează un pic mai mult. Iar acum, de când am preluat amândoi funcţiile, timpul ne este mult mai limitat, dar vom rezolva problemele. De exemplu, la comisiile de specialitate de la Consiliul Judeţean şi cel Local, negocierile au decurs foarte bine. În Consiliul Judeţean s-au şi votat deja; majoritatea va fi în jurul PNL şi al Alianţei USR-PLUS.

 

La cum stau lucrurile acum, credeţi că vor putea fi evitate scandalurile pe funcţii între PNL şi Alianţa USR-PLUS sau se întrevăd patru ani de certuri politice care vor stagna dezvoltarea judeţului şi a oraşului?

Vă spun ce a împiedicat cel mai mult negocierile care, altfel, erau finalizate. Este campania electorală pentru parlamentare, unde noi, PNL şi Alianţa USR-PLUS, suntem competitori. Dacă nu era campania electorală, lucrurile erau tranşate. Unora, din rândul celor direct angrenaţi în campanie, le e foarte greu să gândească în afara logicii electorale şi atunci poate sunt mai agresivi în exprimare, poate nu se gândesc la beneficiile pe care le putem avea împreună şi le putem genera pentru comunitate, pe termen lung, şi iau decizii sau lansează atacuri care prejudiciază încrederea partenerilor. Dacă ţineţi minte, domnul Cătălin Drulă ne-a atacat în mod injust chiar cu o zi înainte de finalizarea negocierilor.

 

„PNL are potenţialul de a se reinventa”

Foto: PNL Timiş

Aţi preluat, interimar, conducerea PNL Timiş. Ce veţi păstra din linia de comandă predecesoare şi ce veţi schimba?

Lucrurile sunt, din punctul meu de vedere, clare. PNL are potenţialul de a se reinventa, de a se adapta la nevoile cetăţenilor, a luat act de sancţiunea dată fostei conduceri prin votul din 27 septembrie şi, în această direcţie de asanare morală, de împrospătare şi de deschidere a partidului, se încadrează măsurile pe care le-am luat în ultima vreme din postura de preşedinte interimar. Oameni care au avut atitudini xenofobe, extremiste, oameni care au imaginea pătată fie de condamnări penale, fie de acţiuni publice contrare interesului general nu trebuie să îşi mai găsească locul în PNL Timiş. Voi fi neînduplecat cu toate aceste persoane care nu respectă valorile şi principiile PNL. Sunt deja mulţi oameni care apreciază aceste măsuri de curăţare şi au încredere că pot veni către noi; avem deja cereri de înscriere în PNL din partea unor personalităţi din Timişoara şi din judeţ. Ceea ce pentru noi este îmbucurător, ne arată că suntem pe calea cea bună şi ce începem să ne ridicăm la nivelul de aşteptare al cetăţenilor. PNL doreşte să fie identificat în ochii opiniei publice ca fiind partidul oamenilor competenţi, performanţi, muncitori şi axaţi pe rezultate.

 

Să înţeleg că, pe viitor, atât cât va ţine de dumneavoastră, veţi promova în funcţii şi pe listele electorale oameni doar pe criterii de meritocraţie?

Pe criterii de competenţă şi pe criterii de merite politice. Meritocraţia, în ochii unora, poate însemna că au avut „merite politice” de genul lipirii celor mai multe afişe prin oraş şi, prin urmare, li se cuvine o poziţie cât mai sus. Nu sunt adeptul acestei „meritocraţii”. Trebuie să primeze competenţa: ce ştie să facă un om în acea funcţie, ce şi cum doreşte să facă din acea funcţie şi ce îl recomandă pentru acea poziţie; mă refer la experienţă, la studii şi de aceea am cerut tuturor care vor să acceadă în poziţii publice un CV şi o scrisoare de motivare. Până acum nu exista această cerinţă în PNL. Decizia se lua un pic mai pompieristic, să spun aşa.

 

Pe liste se regăsesc însă şi nume controversate din punct de vedere al studiilor, oameni care au urmat concomitent facultăţi, masterate, cursuri, doctorate ceea ce e logic că nu pot fi absolvite pe merit…

Astfel de lucruri nu vor trebui să se mai întâmple pe viitor.

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.