63% dintre elevii clasei a VIII-a nu ştiu cele patru operaţii
Rezultatele de la simularea Evaluării Naţionale pentru clasa a VIII-a sunt dezastruoase. O recunoaşte şi Ecaterina Andronescu, când declara la un post tv: „Rezultatele de la evaluarea de la clasa a opta au fost teribil de nemulţumitoare, e un semnal de alarmă.” Rezultate „teribil” de nemulţumitoare avem de mulţi ani, fără ca cineva să analizeze cauzele şi să se treacă la măsuri de remediere.
Rezultatele de la Evaluarea Naţională (comunicat Ministerul Educaţiei)
Au participat la toate probele 164.264 de elevi de clasa a VIII-a (din totalul celor 175.463 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a), respectiv 168.108 elevi de clasa a VII-a (din totalul celor 182.207 elevi înscrişi în clasa a VII-a). Pe clase, sinteza datelor arată astfel:
Clasa a VIII-a
La simularea susţinută de elevii claselor a VIII-a, 87.225 de elevi au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, ceea ce reprezintă 53,1% dintre elevii prezenţi la toate probele (164.264), procent net superior celui înregistrat anul trecut (47%).
Pe tranşe de medii, se înregistrează următoarea situaţie statistică: 23.176 de medii între 5 şi 5,99, 22.366 de medii între 6 şi 6,99, 19.734 de medii între 7 şi 7,99, 15.330 de medii între 8 şi 8,99, 6.591 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 28 de medii 10.
În privinţa disciplinelor de examen, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 a fost de 69,1% (63,1% în 2018) la Limba şi literatura română, respectiv de 39,4%(33,1% în 2018) la Matematică. La proba de Limba şi literatura maternă, 85,9%(82,6% în 2018) din elevii prezenţi au primit note peste 5.
Ratele de prezenţă pe discipline au fost următoarele: 94,95% (166.590 de elevi dintr-un total de 175.463 de elevi de clasa a VIII-a) la Limba şi literatura română, 93,55% (9.797 de elevi dintr-un total de 10.473 de elevi eligibili) la Limba şi literatura maternă şi 94,31% (165.477 de elevi) la Matematică.
Simularea Evaluării Naţionale susţinută pentru prima dată şi de elevii claselor a VII-a a relevat o rată a mediilor mai mari sau egale cu 5 de 52,4% (88.117 elevi din 168.108 elevi prezenţi la toate probele).
Pe tranşe de medii, s-a consemnat următoarea distribuţie statistică: 29.039 de medii între 5 şi 5,99, 26.276 de medii între 6 şi 6,99, 19.352 de medii între 7 şi 7,99, 10.586 de medii între 8 şi 8,99, 2.852 de medii între 9 şi 9,99, respectiv 12 medii 10.
Pe discipline, procentul notelor mai mari sau egale cu 5 a fost de 64,2% la Limba şi literatura română, 42,8% la Matematică şi 76% la Limba şi literatura maternă.
Comentarii
Nu este de presupus că elevii care nu s-au prezentat, cu mici excepţii, erau stăpâni pe materia cerută la Evaluarea Naţională. Nu s-au prezentat pentru că ştiau sigur că nu pot rezolva cerinţele din subiectele date. În această situaţie, procentele de promovare sunt cu totul altele. Din totalul de 175.463 elevi din clasa a VIII-a, au luat note peste 5 un număr de 87.225, adică 49,7%. La clasa a VII-a, din totalul de 182. 207 înscrişi, au lua note peste 5 un număr de 88.117, adică 48,3. La matematică, folosind aceeaşi metodă de calcul, rezulta doar 36,8% procent de promovare.
Grav este altceva. Subiectele date la Evaluarea Naţională permiteau obţinerea notei 6 doar folosind calcule elementare cu cele patru operaţii. Iată în documentul de mai jos subiectele pentru care s-ar fi obţinut nota 4,50:
Mai sunt şi alte subiecte extrem de simple în teza de la simulare.
Rezolvarea acestui item necesită cunoştinţe elementare de algebră. Pentru un alt item de la problemele de geometrie era suficientă cunoaşterea şi folosirea formulei pentru aria trapezului, cu bazele şi înălţimea ştiute. Perimetrul unui dreptunghi, când se dau laturile sale, n-ar fi trebuit să pună vreo problemă unui elev obişnuit. Rezolvarea acestor subiecte ar fi asigurat elevilor nota 6. Şi, totuşi, 63,2% dintre elevii de clasa a VIII-a n-au ştiut să le rezolve. Aceasta-i o problemă gravă şi care trebuie analizată şi soluţionată.
De mulţi ani ne confruntăm cu acest fenomen, nimeni nu-l observă, nimeni nu ia măsuri de remediere. Doamna Andronescu îşi exprimă stupoarea, an de an, deşi este autoarea de facto a evoluţiei învăţământului din ultimii 20 de ani.
Cauzele acestei situaţii
Şcoala nu se pliază pe nevoile, cerinţele şi talentele elevilor, ci procedează invers: elevii să se plieze pe cerinţele şcolii. Aşa ceva nu e posibil pentru că nu toţi elevii au aceleaşi resurse şi înclinaţii pentru diferitele discipline. Pentru că programa la matematica este prea stufoasă pentru majoritatea elevilor, 63% dintre ei nu învaţă nici ce ar putea să înveţe, cele patru operaţii elementare. Din acest motiv în Germania se despart, încă din clasa a V-a, filiera teoretică de filiera tehnologică. La filiera tehnologică se pregătesc elevii care vor urma, preponderant, scoala profesională, pe o curriculă mult simplificată. În Germania, 70% dintre elevi urmează şcoala profesională, la recomandarea imperativă a profesorilor şi psihologilor.
În încheiere, să-l cităm pe Liviu Dragnea, la ultimul Congres PSD: „România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat.” Numai gura-i de el…
Articol publicat şi în Adevărul.
Urmăriți Puterea a Cincea și pe Google News
Ce evaluare ,și cine vi-a dato ,voua domni profesorii ?? .Aveții dreptul de a face evaluare ?Eu am fost notat cu nota ,2-3 ,pentru că am refuzat să întrețin relații sexuale cu doamne Profesoare .