Valeriu Nicolae: „Avem un stat foarte vulnerabil la şantaj”


Foto: Pro TV

 

„Monștri sacri”, „Monumente, genii și miniștri”, „Neamuri, grade și valori”, „Bădălăi, Fluturi și Oprișani”, „Dăncile și Dăncili”, „Faruri călăuzitoare de lumini”, „Muze și muzi”, „Performeri”, „Vrednici urmași” și „Speranțe” sunt categoriile în care Valeriu Nicolae i-a împărțit pe cei peste 100 de parlamentari ale căror CV-uri le-a analizat și publicat în ultimii doi ani, CV-uri care, spune, l-au șocat. Le-a adunat pe toate într-un volum, „Nu tot ei! România în ghearele imposturii”, publicat la Humanitas, care a ieșit din tipar, nu întâmplător, în prima zi de campanie electorală pentru parlamentare.
„Noi ştiam de impostori celebri – de Ponta, de Orlando Teodorovici, de Oprea –, dar problema este că eşaloanele doi şi trei sunt o nenorocire”, spune Valeriu Nicolae în interviul pe care l-am realizat pe tema incursiunii sale în impostura și încrengăturile din Parlament, despre care spune că ar trebui să ne dea fiori.

 

„Eşaloanele doi şi trei din politică sunt o nenorocire

CV Valeriu Nicolae

Este jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului.

A lucrat cu migranți și refugiați în Europa, Turcia și Liban, a condus numeroase traininguri pe tema instituțiilor europene pentru organizații guvernamentale, ONG-uri și companii multinaționale și deține o firmă ce oferă traininguri de comunicare și diplomație pentru instituții financiare, ministere de externe și organizații din Europa, Africa și Asia. În 2007, împreună cu actualul vicepreședinte al Uniunii Europene, Frans Timmermans, a inițiat o campanie împotriva rasismului.

În 2009 a fondat și a condus, până în 2013, fundația Policy Center for Roma and Minorities și este cofondator al Coaliției pentru o Strategie Europeană pentru Romi.

Din 2012, vreme de trei ani, a fost directorul regional al celui mai mare ONG care lucrează cu refugiați – World Vision.

În 2016, în timpul Guvernului tehnocrat, a fost consilier de stat și secretar de stat.

În 2017, a fost reprezentant special al secretarului general al Consiliului Europei.

O bună parte a veniturilor sale din ultimii 15 ani a fost folosită pentru a ajuta copiii săraci din Ferentari să rămână în școală. Pentru eforturile depuse în Ferentari, a primit, în 2018, premiul onorific World’s Children’s Prize Award de la regina Suediei.

În 2009, campania de promovare a cititului în comunitățile sărace inițiată de Valeriu Nicolae a primit premiul doi în cadrul unei festivități în New York. A primit și Premiul Parlamentului European pentru „Cetățeanul Anului”, în 2013, și Premiul UNICEF pentru cel mai bun proiect în sport și educație, pentru munca sa cu unii dintre cei mai vulnerabili copii, în 2012.

(Sursă CV: Humanitas)

I-am luat la rând pe primii 16 de la PSD. Era o listă de poze – toţi vicelideri, apoi secretari. Şi nu am găsit niciunul care să nu fie impostor. 16 din 16”, spuneţi. Aşa a început. Şi iată ieşit din tipar volumul Nu tot ei! România în ghearele imposturii. Peste 100 de CV-uri de parlamentari români stau aici mărturie imposturii. 100 din câte analizate?

Am ales 100. Impostorii sunt mult mai mulţi. Din 460 de CV-uri analizate, mai mult de 250 vorbesc despre impostură. Le-am ales pe cele 100 pentru că acestea sunt cele mai spectaculoase, dar în mod sigur voi găsi unele mai spectaculoase; încă nu le-am terminat.

 

Care a fost perioada în care au fost emise cele mai multe diplome-maculatură?

Probabil, 2003-2004. În 2003, Institutul „Ovidiu Şincai” al PSD a dat o grămadă de diplome de masterat la oamenii PSD. Cam de atunci au explodat lucrurile. În perioada 2005-2012, oamenii încep să facă trei-patru facultăţi, două-trei mastere şi doctorate la greu. Am, de exemplu, un om care făcea trei mastere, o facultate, preda la aceeaşi facultate şi făcea şi un doctorat, toate în timp ce el era director la Ministerul de Interne. Otto Milik. Nu a fost parlamentar; a fost unul dintre oamenii din spate. La el am ajuns printr-un alt parlamentar care avea o afacere. Prin 2012, când a fost făcut public primul plagiat (al lui Victor Ponta – n.r.), au început să se mai potolească.

 

Mă uit pe lista numelor ale căror CV-uri le-aţi analizat şi constat că de mulţi nu am auzit până acum; ei îi scoateţi din anonimat, deşi unii sunt de ani de zile în Parlament.

Problema mare este că, aşa cum spuneţi, majoritatea oamenilor nu-i cunosc. Noi ştiam de impostori celebri – de Ponta, de Orlando Teodorovici, de Oprea –, dar problema este că eşaloanele doi şi trei sunt o nenorocire. Speram că doar cei din faţă sunt impostori. În fapt, ceea ce arăt eu este că impostura e mult, mult mai răspândită decât mi-am imaginat. Când am început analiza CV-urilor m-am aşteptat să găsesc vreo 30 – 40 de parlamentari, dar sunt mult mai mulţi. Am deja şi 30 de miniştri impostori, miniştri care s-au „vindecat” de doctorate – din documentele oficiale au dispărut menţiunile privitoare la doctoratele pe care le aveau –, doi dintre ei fiind încă în Guvern.

 

„E o încrengătură care ar trebui să ne dea fiori”

Dar pepinierele academice care ni i-au livrat care sunt sunt? De unde au venit cei mai mulţi?

Asta e, din nou, o chestie oribilă. Sunt câteva bombe de universităţi private care au legături dubioase cu universităţi cât de cât acceptabile. Există o legătură foarte dubioasă între Universitatea Valahia, din Târgovişte, şi ASE, între Valahia şi Universitatea Dunărea de Jos, din Galaţi, între Valahia şi Universitatea de Petrol şi Gaze de la Ploieşti, între Valahia şi o universitate obscură din Petroşani. E o încrengătură care ar trebui să ne dea fiori. Iar cel mai nenorocit dintre lucrurile pe care le-am descoperit este că omul care e în mijlocul acestei reţele este şeful ORNISS, în funcţie din anul 2000. Domnul Petrescu este conducătorul de doctorate de la Valahia, ar trebui dat afară imediat de primul-ministru. Barangă, care a fost şi director adjunct la ORNISS, nu avea nici măcar diploma de bacalaureat, şi-a făcut doctoratul la Valahia, la şeful lui de la ORNISS. Şi sunt foarte mulţi angajaţi care şi-au făcut doctoratele acolo, printre ei numărându-se Bădălău şi Poteraş, fostul primar al Sectorului 6 care este în puşcărie. Valahia a scos peste 540 de doctori.

 

„Mai mult de un sfert din Parlamentul nostru a trecut prin ceea ce eu numesc «secta lui Oprea»”

Ceea ce îngrijorează şi mai tare este că inclusiv instituţii academice serioase, instituţii din segmentul de siguranţă naţională au emis diplome-macultaură. Cu siguranţă, aţi găsit CV-uri  cu probleme care duc spre ele.

Aşa e, da.

 

Câţi dintre parlamentarii ale căror CV-uri le-aţi analizat au specializări – fie cursuri universitare, fie masterate ori chiar doctorate – în securitate naţională?

Peste 90 din cele parcurse de mine, adică mai mult de un sfert din Parlamentul nostru a trecut prin ceea ce eu numesc „secta lui Oprea”. Foarte mulţi au făcut cursul de – sună chiar ironic – Securitate şi bună guvernare, care a fost urmat şi de oameni cu legături solide cu fosta Securitate.

 

Dacă l-au făcut şi nu au obţinut diploma după modelul lui Eugen Teodorovici, la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații a SRI, desființat la scurt timp după acel scandal public.

Da. Aveţi şi din Timişoara oameni cu CV-uri pe care le-am analizat. Domnul Simonis, de  exemplu.

 

E pe loc eligibil pe lista PSD Timiș pentru parlamentare. Va mai prinde, deci, parlamentar un mandat.

Domnul Simonis e o minune. A avut un bar şi a devenit brusc, fără niciun fel de experienţă, director de Aeroport, apoi, doi ani mai târziu, director la firma de mentenanţă a unei  companii de stat – Transelectrica, mi se pare. Domnul Grindeanu are şi el un CV… Abia aştept să-l public.

 

În CV-ul de prim-ministru şi-a trecut două cărţi care nu sunt de găsit niciunde.

Asta să fie cea mai mică problemă…

 

„Am fost șocat, nu m-am aşteptat la aşa ceva”

Trăgând linie după această incursiune printre sute de CV-uri de parlamentari români, sunteţi şocat sau doar revoltat?

Şocat. Nu m-am aşteptat la aşa ceva. Cred că nimeni nu s-a aşteptat. Partea cea mai stridentă pentru mine este nesimţirea acestor oameni care nu au avut nicio problemă să-şi treacă chestiile astea în CV. Acum au început să şi le schimbe. Domnul Ponta, de exemplu, are acum un CV potrivit căruia nu a făcut nimic înainte de 2004.

 

După ce aţi început să scrieţi despre ele – iniţial pe reţeaua de socializare –, aţi primit semnale de la cei vizaţi?

M-au sunat două doamne din PNL. Nu mi-au spus că ceea ce am scris este greşit, dar cumva şi-au cerut scuze şi au încercat să-mi explice câteva aspecte. În rest, nu.

Am avut în schimb un atac din partea domnului Turcan – un atac nesimţit şi rasist. L-am rugat apoi să-mi explice ce am scris greşit despre soţia domniei sale; nu a reuşit să-mi spună ce am greşit. Peste câteva zile, a apărut un alt articol despre doamna Turcan, care a dovedit că am avut dreptate.

 

„Cu cât oamenii ăştia sunt mai şantajabili, cu atât sunt numai buni pentru partide”

Cum am ajuns să avem atât de mulţi impostori în Parlament ar trebui să fie o întrebare care să zguduie clasa noastră politică şi opinia publică deopotrivă. Singurul lucru zguduitor, din păcate, este tăcerea mormântală ce învăluie acest subiect”, scrieţi în încheierea Introducerii la acest volum. Aţi încercat să vă oferiţi explicaţii pentru întrebarea: Cum am ajuns să avem atât de mulţi impostori în Parlament?

Da, ştiu exact: prin reţele de influenţă. Foarte mulţi parlamentari sunt legaţi de Dorin Cocoş şi de firmele lui. Există legături siderante între şeful SRI şi oameni foarte, foarte dubioşi. S-a creat o reţea de impostori, iar ceea ce e reconfortant cumva pentru oamenii aceştia este că ştiu că nu pot fi trădaţi. Se merge pe principiul: „Eu ştiu chestii despre mine, eu – despre tine”. Cu cât oamenii ăştia sunt mai şantajabili, cu atât sunt numai buni pentru partide. Lucrul aceste trebuie să-l schimbăm rapid. Iar politicienii vechi, din păcate, cam toţi au legături cu oameni dubioşi.

 

Deci dacă am vrea să completăm, să întregim răspunsul la întrebarea „Cum s-a ajuns aici?”, ar trebui să analizăm CV-urile celor care i-au propulsat în politică, ale profesorilor care le-au girat tezele de doctorat, ale directorilor de instituţii care au dat diplome la kilogram…

Da. Eu am descoperit că unul dintre oamenii care ajută doctorii de la Valahia este un domn de la ASE, mare profesor universitar, care se întâmplă să aibă același nume cu al vicepreşedintelui Băncii Naţionale a României, un alt om care a fost rector la Valahia, care are doctorat la aceeaşi universitate. Omul acesta a fost şeful Serviciului de Export în timpul comunismului. Oamenii ăştia sunt toţi legaţi unii de ceilalţi, începând cu guvernatorul BNR şi terminând cu şeful ORNISS.

 

Dar pentru tăcerea din jurul acestui subiect ce explicaţie aveţi?

Aceeaşi. La USR-PLUS explicaţia este că încă nu prea ştiu ce fac. Din păcate, se comportă ca nişte ageamii politici şi, probabil, au şi ei nişte vulnerabilităţi. În rest, e vorba clar de legăturile amintite. În plus, dacă unul vrea să spună ceva, îi e teamă că Dan Voiculescu sau Coznim Guşă vor scoate ce ştiu despre el.

 

„Sunt zeci de oameni cu probleme uriaşe în CV, mai ales la PSD”

Spuneţi că, după ce aţi trecut prin câteva zeci de CV-uri de parlamentari aţi avut discuţii la vârful Alianţei USR-PLUS pentru ca tema imposturii să fie pusă pe agenda publică, dar că au refuzat. Cu ce argumente?

Că subiectul nu e de interes public şi că Alianţa ar trebui să fie pe construcţie. Ceea ce e bine este că, totuşi, în ultima perioadă, şi-au schimbat opinia, şi, timid, oameni din eşaloanele doi-trei au început să facă acelaşi lucru. Eu aş vrea însă ca Dacian Cioloş sau Dan Barna să-l întrebe pe dl Orban despre CV, să ştim cum a făcut SNSPA-ul în doi ani fără să fi fost la „Ştefan Gheorghiu”, să ne explice cum a reuşit să schimbe cinci slujbe de secretar de stat în domenii diferite, fără să aibă calificări pe domeniile respective. Aş vrea ca, pe motiv de meritocraţie liberală, să înţeleg ce a făcut dl Orban ca să merite să fie prim-ministru liberal. Domnul Orban însă nu are un CV de impostor, are un CV mediocru, cu câteva probleme.

Sunt însă zeci de oameni care au probleme uriaşe, iar asta e mai ales la PSD, care e o mizerie de partid. Aş mai vrea să-l întrebe cineva pe dl Ciolacu cum s-a întâmplat să fie şomer până la 37 de ani, să-l întrebe pe dl Ponta cum s-a întâmplat să fie procuror în timp ce ne spunea că face un doctorat – care s-a dovedit un plagiat – şi un masterat în Italia. Să ne explice şi dl Orlando Teodorovici cum a putut să se împrumute de 1,5 milioane de euro, când salariul lui şi al nevestei sale erau, cumulate, de 2000 de euro, de unde plătea această datorie, cum s-a întâmplat minunea asta?

 

Ăsta e un aspect ce trebuia să fie deja în atenţia unor instituţii ale statului, plătite din bani publici, cum ar fi Agenţia Naţională de Integritate.

Ar trebui să intre şi în atenţia preşedintelui care a vorbit cu un tupeu incredibil despre România educată

 

O paranteză: când am adus ANI în discuţie, mă referisem la declaraţia de avere a domnului Teodorovici.

… Cum a fost posibil ca Alina Gorghiu, care făcea „n” cursuri, doctorate şi masterate, să fie şefa PNL, pusă de domnul preşedinte? Einstein şi Newton sunt mici copii pe lângă… La întrebări de genul acesta aş vrea răspuns. Să ne spună preşedintele cum stă treaba cu România educată când majoritatea a oamenilor vizibili din PNL au diplome de la tot felul de bombe de facultăţi.

 

„E foarte extinsă impostura și la nivelul ministerelor ”

V-aţi întrebat cât de extinsă este această impostură la nivel orizontal, la nivelul societăţii? 

E foarte extinsă la nivelul ministerelor – e o chestie care trebuie rezolvată cumva. Avem foarte, foarte mulţi funcţionari publici care şi-au obţinut posturile pe baza unor diplome emise de fabrici de diplome, iar majoritatea sunt rude şi relaţii ale unor politicieni extrem de toxici. De exemplu, am avut la Ministerul Muncii şi la MDRAP oameni, aduşi de politicieni procopsiţi, care, într-o singură zi, au luat şi concursul de director, şi pe cel de înalt funcţionar public. Acolo e problema foarte mare. Avem un stat foarte vulnerabil la şantaj.

 

Aţi decis să faceţi pasul spre politică pe cont propriu. Dacă veţi ajunge în Parlament, după 6 decembrie, aveţi un plan de a continua sau măcar să încercaţi să continuaţi această activitate în care aţi fost prins în ultimii trei ani, ducând-o pe un alt palier? Concret, ce vă propuneţi?

Pentru un parlamentar e foarte uşor să ceară instituţiilor statului să facă publice anumite date. De exemplu, aş vrea să văd toate CV-urile managerilor superiori. Aş vrea să văd care sunt fondurile de doctorat pe care statul român le-a plătit, să vedem unde au fost făcute toate doctoratele, să-i obligăm să şi le publice – şi cred că nu-i e niciunuia ruşine cu doctoratul propriu…

 

Print Friendly, PDF & Email

Articole din aceeaşi categorie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.